Opinie Lavinia Rașca: Există un portret-robot al antreprenorului?

A apărut întrebarea: „Dacă ar fi să le dai un sfat cititoarelor noastre care iau în calcul o afacere proprie, ce le-ai spune? Cum ar trebui ele să fie? Ce să facă? La ce ar trebui să fie atente?”. În economia acelei conversații nu își avea locul un răspuns lung. În timp ce îl dădeam, nu m-am putut opri să mă gândesc în fugă la două lucruri. Ce mult mă bucură că interesul față de antreprenoriat crește și cât de rău îmi pare că nu pot da un răspuns precis la întrebări de genul celei de mai sus, pentru că nu s-a inventat încă portretul-robot al antreprenorului.

ȘI TOTUȘI, CE SPUN STUDIILE?

În perioada când mă pregăteam să devin consultant, am parcurs câteva chestionare care testează capacitatea de adaptare a individului la viața antreprenorială, ale U.S. Small Business Administration. Ele conțin unele întrebări comune, printre care: ești ambițios și performant? Ai inițiativă? Ești dispus să riști? Dar să muncești 10-12 ore pe zi, pe termen lung? Știi să iei deciziile corecte?

Întrebările sunt importante și e bine ca cei pe care-i entuziasmează ideea lor de afacere să cugete bine la ele înainte de a porni la drum. Dar nu sunt suficiente, pentru că nu surprind particularitățile fiecărui individ în parte. Și nici nu reprezintă o garanție a succesului. Or, „după îndelungi cercetări, știm că nu există un set clar de caracteristici comportamentale care să-i separe pe antreprenori de nonantreprenori” – după cum afirmă William Bygrave (The Portable MBA in Entrepreneurship).

De altfel, nimic nu poate garanta succesul unui antreprenor. Ce e drept, șansele cresc dacă ideea de afacere este bună, dacă antreprenorul are profilul, motivația și atitudinea cerute, iar strategia, modelul de business și execuția sunt adecvate.

Deși există multe excepții, statisticile arată că mediul familial și educația ajută. Așa cum demonstrează realitatea internațională, copiii de antreprenori pornesc și răzbat mai ușor în afacerile proprii, sau le duc mai departe cu bune șanse de reușită pe cele moștenite de la părinții lor. Am văzut nu numai în filme, ci și în viața reală discuții vii și lungi, în familie, în jurul mesei, sau în weekenduri și concedii, despre realizările, bucuriile sau provocările antreprenoriale, despre soluții ale unor situații. Doar este bine știut că antreprenorii nu se pot opri în nicio împrejurare să discute despre afacerile lor. Și am văzut cum copiii mici și mari își urmăreau cu atenție părinții sau rudele, ba chiar că erau deja obișnuiți să intervină cu întrebări, sau chiar cu soluții potrivite.

Privesc viitorul cu optimism. La noi în țară sunt tot mai numeroase astfel de familii, deci vom spune din ce în ce mai rar că lipsa de modele apropiate reprezintă o barieră care-i împiedică pe tineri să devină antreprenori.

De fapt, conform Global Entrepreneuship Monitor 2015, în România intențiile antreprenoriale și antreprenoriatul timpuriu s-au dezvoltat: 11,3%, adică 1,5 milioane de membri ai populației active se aflau în 2014 în diferite etape de pregătire a afacerilor, sau în primii trei ani de la înființarea lor.

Majoritatea antreprenorilor din grupul mai sus amintit sunt bărbați sub 44 de ani, cu studii superioare. Conform aceluiași studiu, motivația lor principală provine în primul rând din observarea de oportunități interesante și mai puțin din lipsa altor posibilități de câștig.

CE-I AJUTĂ PE ANTREPRENORI?

S-a scris foarte mult despre ce să facă și despre cum să fie antreprenorii. Evident, bazându‑se pe cercetarea realității, lucrările semnificative conțin multe elemente comune. Consider a fi de referință concluziile cercetării întreprinse de Walter Kuemmerle, profesor la Harvard Business School. Acesta a studiat, pe parcursul a 15 ani (1987-2002), peste 50 de companii din 20 de țări și din foarte multe industrii, care la începutul demersului său se aflau în faza de start‑up. Kuemmerle arată că antreprenorii de succes au cinci caracteristici comune: (1) sunt îndrăzneți și găsesc soluții noi și ingenioase pentru situații clasice, chiar dacă uneori întind coarda – cum se spune; (2) știu să se descurce cu concurenții puternici; (3) au înțelepciunea și răbdarea să înceapă de la zero; (4) sunt gata să-și modifice repede strategiile; (5) știu să încheie tranzacții („A Test for Fainthearted” – Harvard Business Review, mai 2002).