Opinie Lavinia Rașca: Antreprenoriatul secolului XXI

Spiritul antreprenorial este important pentru mediul de afaceri în general, nu numai în sectorul IMM, ci și în corporații și în sectorul nonprofit. Pe lângă contribuția esențială la crearea de locuri de muncă, antreprenoriatul aduce acea capacitate de inovare absolut necesară în toate tipurile de companii. Prin urmare, are un impact incontestabil asupra stabilității și puterii economice.

TENDINȚE GLOBALE ÎN ANTREPRENORIAT

Aceste idei sunt demonstrate și de rezultatele Global Entrepreneurship Monitor (GEM), cercetare realizată prin efortul comun al Babson Colledge, London Business School și Universidad del Desarrollo, Santiago, Chile. În 2014, GEM a studiat antreprenoriatul din 73 de țări unde trăiesc 72,4% dintre locuitorii lumii și se creează 90% din produsul intern brut global. Acestea sunt clasificate atât pe zone geografice, cât și ca stadiu de dezvoltare (economii bazate pe resurse [1], economii bazate pe eficiență [2] și economii bazate pe inovare [3]).
În țările studiate de GEM, aproximativ: 300 milioane de persoane între 18 și 64 de ani intenționează să înființeze sau au înființat de curând aproximativ 150 milioane de companii. La aceștia se adaugă în jur de 57 milioane de proprietari, manageri ai aproximativ 37 milioane de companii aflate în plin proces de dezvoltare și inovare. Iată câteva dintre concluziile studiului:

ANTREPRENORIATUL ESTE INFLUENȚAT DE CARACTERISTICI INDIVIDUALE:
(1) OBSERVAREA DE OPORTUNITĂȚI
(2) ÎNCREDEREA ÎN PROPRIUL TALENT ANTREPRENORIAL
(3) TEAMA DE EȘEC ȘI
(4) ÎNCLINAȚIILE ANTREPRENORIALE

Aceste caracteristici se manifestă diferit, atât în funcție de stadiul de dezvoltare al economiei, cât și de zona geografică. Astfel, înclinațiile antreprenoriale sunt cele mai pronunțate și teama de eșec este cea mai mică în economiile bazate pe resurse și în Africa. În schimb, situația este exact opusă în economiile bazate pe inovare și în America de Nord și Uniunea Europeană. În unele țări ale Uniunii Europene care au parcurs în trecut lungi perioade dificile (Slovenia, Croația, Grecia, Spania, Portugalia) oportunitățile sunt mai greu observate.

Antreprenoriatul este influențat și de valorile sociale. În Africa, antreprenoriatul este considerat cea mai bună variantă de carieră. Aici, la fel ca și în America de Nord, antreprenorii de succes sunt foarte respectați, iar media îi tratează cu multă atenție. În schimb, în Uniunea Europeană, antreprenoriatul nu este opțiunea preferată de carieră, nu conferă un statut special celor care-l practică, iar mass-media nu-i acordă o atenție deosebită.

Afacerile antreprenoriale iau naștere fie ca urmare a observării unei oportunități, fie în lipsa unei posibilități mai bune de câștig.
Observarea de oportunități se află la baza lansării celor mai multe afaceri antreprenoriale în economiile bazate pe inovare (54,9%) și în zone geografice ca Australia, Canada, Danemarca, Finlanda, Olanda, Trinidad și Tobago, SUA, Taiwan (66%), sau în Singapore, Norvegia, Franța și Japonia (70%).

În schimb, în Bosnia și Herțegovina, Croația, Georgia, Kazahstan, Kosovo, Grecia, Spania, peste 65% dintre afaceri se nasc din nevoia de câștig și nu ca urmare a dorinței de a valorifica o oportunitate sesizată.

La nivel global, antreprenorii aflați în stadiul timpuriu al afacerii sunt preponderent bărbați între 25 și 35 de ani. Se pare că acest profil este o consecință a condițiilor de finanțare și a reglementărilor care îi favorizează. Situația este mai echilibrată în Australia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Austria, Kazahstan, Africa de Sud, Singapore, Thailanda. Cercetarea arată că femeile devin antreprenoare mai degrabă de nevoie decât ca urmare a sesizării de oportunități.

ANTREPRENORIATUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI ÎN ROMÂNIA

Raportul din 2015 al Fundației Post-Privatizare arată că, la nivelul Uniunii Europene, în IMM-uri lucrează 88,8 milioane de oameni, adică peste 66% din totalul forței de muncă. Întreprinderile mici, în special start-up-urile, asigură 85% din locurile de muncă create în perioada de după criză.

Conform rezultatelor recensământului realizat de Registrul Comerțului și publicate de Ziarul Financiar, companiile antreprenorilor români au fost în 2014 de unsprezece ori mai numeroase decât multinaționalele, dar au deținut 46% din capital, iar 48% din afaceri au adus peste 55% din profitul net, creând 67% dintre locurile de muncă. Cifra de afaceri medie este de 1,2 mil. lei/companie românească și de 14 mil. lei/companie multinațională. Doar 35 (15%) dintre firmele antreprenorilor au depășit în România nivelul de 500 de milioane de lei. În 2014, primele 100 de companii antreprenoriale au avut o cifră de afaceri cumulată de 60 de miliarde de lei, adică 5% din cifra de afaceri totală din economie, comparabilă cu rulajul cumulat realizat de primele trei multinaționale (Dacia și două companii din grupul OMV). În schimb, în perioada 2008-2014 companiile antreprenoriale românești au raportat an de an un sold pozitiv al profitului net, în timp ce multinaționalele au avut pierderi nete mai mari ca profitul net, în patru din cei șapte ani. O explicație poate fi restructurarea drastică: în perioada crizei, au fost disponibilizați 720.000 de angajați din companiile cu capital românesc.

Conform Fundației Post-Privatizare, România ocupa în 2014 locul 17 din Uniunea Europeană după valoarea adăugată totală a firmelor mici și mijlocii și ultimul loc după numărul de IMM-uri active. Numărul de IMM la o mie de locuitori a fost de 21,3, față de 42,7 în UE. IMM-urile din România au 2,71 milioane de angajați, țara noastră ocupând astfel locul opt în Uniunea Europeană ca pondere a angajaților din IMM în totalul angajaților din țară.

Criza globală a afectat sectorul IMM din România. Între 2008 și 2013, numărul de companii mici și mijlocii a scăzut cu 15,5%, numărul de angajați cu 6,6%, iar valoarea adăugată cu 16,6%. În același interval, evoluția în UE a fost mult mai bună: a crescut cu 0,10% numărul de IMM și cu 1% valoarea adăugată; doar numărul de angajați a scăzut cu 2,6%. Sectorul IMM din România este mai puțin competitiv, inovator și dotat cu tehnologie de vârf în comparație cu cel de la nivelul Uniunii Europene, dar și cu cel al întreprinderilor mari din țară.
Global Entrepreneurship Monitor 2014 oferă o perspectivă destul de optimistă asupra viitorului antreprenoriatului românesc. Conform acestuia, antreprenoriatul timpuriu s-a stabilizat în Europa Centrală și de Est.

În ultimii trei ani, în România a crescut procentul celor implicați în activități antreprenoriale și interesați să-și înființeze propria afacere. Mai întâi sesizarea oportunității și de abia pe locul doi lipsa altor variante de câștig îi motivează pe oameni să-și înființeze propria afacere. Procentul celor care intenționează să-și lanseze afacerea în următorii trei ani este cel mai ridicat din regiune. Conform GEM 2014, profilul tipic al antreprenorului roman care și-a lansat de curând afacerea este bărbatul cu vârsta cuprinsă între 25 și 44 de ani, cu studii superioare și cu venituri în treimea de sus a veniturilor populației.