Opinie George Mioc, CEO PSI Industries:Guvernul Ponta copie rețeta dezastrului grecesc: pensiile speciale deschid Cutia Pandorei

Se vede că mulți politicienii români au vorbit plini de înțelepciune despre situația din Grecia, dar n-au înțeles nimic. Ba nu, au înțeles ceva: că, pentru a câștiga alegerile, pot să copieze rețeta risipei din Grecia, pentru că de plătit va plăti, mai târziu, electoratul păcălit. Din ploaia de pomeni care s-au dat în acest an (și este abia începutul) aș vrea să mă opresc asupra celei mai nocive pe termen lung: pensiile.

Nu mai vorbesc despre pensiile speciale, aș vrea să ne uităm la situația întregului buget de pensii. Este o bombă cu ceas, ticăie. De când guvernul Boc și-a rupt aripile în tentativa de a diminua pensiile, iar măsura luată ulterior, de a le impozita, a făcut praf electoratul PDL, politicienii români pur și simplu nu mai au curaj să recunoască faptul că este nevoie de o reformă rapidă. Nu vreau să vin acum și să susțin că am o soluție miraculoasă, doresc să prezint niște date și să arăt că nu ne putem preface că această problemă nu există.

În primele două luni ale acestui an, deficitul bugetului de pensii publice s-a ridicat la  3,56 miliarde de lei, fiind cu peste un miliard de lei mai mare decât în primele două luni ale anului trecut, când acesta se situa la doar 2,3 miliarde de lei. Dacă extrapolăm aceste date, o să ajungem la un deficit de peste 21 de miliarde de lei în 2015. Acest calcul nu ia în considerare impactul pensiilor pentru militari și pentru alte categorii, pentru că guvernul Ponta ține în secret aceste informații.

De luni întregi, buletinele INS arată că sporul populației României este negativ: numărul deceselor îl depășește pe cel al nașterilor. Raportul dintre numărul de contributori și nu­mărul de pensionari este subunitar în România, fiind al doilea cel mai nefavorabil din Uniunea Europeană, după Danemarca (în țara noastră sunt circa 5,4 milioane de pensionari la 4,4 milioane de angajați).

Migrația spre statele europene care și-au deschis piața muncii și pentru români continuă. Un articol dintr-o publicație economică arăta că, în 2060, România ar putea ajunge la o populație de numai 16 milioane, în care ponderea celor cu vârsta de peste 60 de ani să fie “copleșitoare”. Contribuțiile nu ar mai acoperi nici jumătate din cheltuielile cu pensiile, iar statul român ar trebui să se împrumute masiv. Veniturile persoanelor de vârsta  treia vor scade: am citit un scenariu care prevede că pensia medie va ajunge la numai 24% din salariul mediu, la orizontul anului 2040.

Repet, nu am soluții miraculoase, dar probabil că politicienii vor trebui să le spună alegătorilor o serie de lucruri neplăcute. În prezent, vârsta de pensionare la bărbați este de 65 de ani, iar la femei, 60 de ani. Vârstele de pensionare se vor egala abia în 2030. Teamă îmi este că, pe termen lung, România va trebui să se pregătească de creșterea vârstei de pensionare. Polonia, de exemplu, a ridicat vârsta de pensionare la 67 de ani, din 2020 pentru bărbați și din 2040 pentru femei.

În plus, Guvernul ar trebui să fie mult mai preocupat să crească rata de angajare. România este pe unul din ultimele locuri din UE (65,7% rata de angajare în România a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, față de 69,2%, media europeană), probabil datorită fenomenului muncii la negru.

Dar, cel mai important lucru, cred că societetea ar trebui să se adapteze fenomenului îmbătrânirii și să caute oportunități, prin „stimularea prelungirii vieții active”, adică încurajarea oamenilor în vârstă să lucreze. Un studiu din 2015 al Băncii Mondiale susținea inclusiv posibilitatea introducerii unor stimuli fiscali pentru companiile care angajează persoane peste 50-55 de ani.

România are deja o populație îmbătrânită, sărăcită și controlată politic de PSD. Trebuie, putem, să-i scoatem din această capcană politică, căutând activ soluții și oportunități pentru cei de vârsta a treia. Cel mai mare risc nu este fenomenul îmbătrânirii, ci inexistența unei voințe politice de a ne adapta situației.

Notă: Opinia prezentată îi aparține domnului George Mioc și nu implică în niciun fel redacția Business Magazin sau organizația din care publicația face parte.