Opinie Gabriel Chițu, consultant Ascendis: Elementul cheie din raportul PISA despre care nimeni nu vorbește - introducerea în școli a Growth Mindset

Educația se schimbă în timp, iar ideile și practicile pedagogice evoluează. Sistemul educațional poate avea o evoluție organică, mai lentă, sau una accelerată, bazată pe strategie, decizii, reforme.

În anul 2000, România a debutat în cadrul evaluării PISA în calitate de țară PISAĂ. Datele validate sunt asociate cu ciclurile PISA desfășurate în anii 2006, 2009, 2012, 2015, 2018 și 2022. Tot de atunci, în spațiul public din România s-a creat o atmosferă de ”blame game”. Că aveam o problemă cu învățământul, asta o știau toți românii, dar de când se fac testele PISA problema n-o mai știm doar noi, ci a devenit vizibilă la nivel global. “Blame game” este un proces în care persoanele sau organizațiile încearcă să atribuie responsabilitatea pentru o problemă sau o situație neplăcută unui alt individ, grup, entitate sau, în general, altor factori contextuali. Este o dinamică în care participanții încearcă să scape de vină și să îndrepte atenția asupra altor aspecte. Acest comportament poate împiedica rezolvarea eficientă a problemelor, deoarece atenția se concentrează mai mult asupra atribuirii vinovăției decât asupra identificării și implementării soluțiilor. Spre exemplu, de-a lungul acestor ani de testare PISA, dinspre Ministerul Educației au fost lansate în spațiul public mesaje amețitoare: să nu mai facem atâta dramă, că testele PISA nu arată ce au învățat elevii, ci doar dacă ei pot aplica ceea ce au învățat; că au tras în jos scorul total elevii care au provenit din medii defavorizate; că la problemele de matematică i-au întrebat despre situații din lumea reală, și nu cum să rezolve o ecuație pe hârtie; mai nou, că, de fapt avem un sistem de educație rezilient, dat fiind că rezultatele PISA din 2022 sunt la fel (de slabe) ca cele din 2018.

În tot acest val de încercări de discreditare a testării PISA, simt nevoia să clarificăm un lucru: cu aproape 700.000 de elevi din 81 țări membre OECD, care au participat la testarea din 2022, PISA reprezintă, în lumea educației, Jocurile Olimpice, World Cup și premiile Oscar în același timp.

Lansat de OCDE în 1997, PISA măsoară competențele elevilor cu vârsta de 15 ani în domeniile lecturii, matematicii și științelor. În ultimele două decenii, PISA a devenit o referință internațională pentru comparații privind calitatea, echitatea și eficiența rezultatelor de învățare între țări.

Deși oferă date care pot duce la reforme în învățământ, ultima evaluare PISA a arătat că cele mai multe dintre țările OECD nu au înregistrat, practic, îmbunătățiri semnificative în performanța elevilor de la prima desfășurare a PISA în 2000. În timp ce unele țări cu cheltuieli reduse în educație sau cu timp mai scurt petrecut în școală au atins performanțe înalte, altele au înregistrat stagnare sau declin. Stagnarea performanței unor țări arată dificultăți în menținerea îmbunătățirilor sistemice în educație și ridică întrebări cu privire la eficacitatea politicilor corective. Toate aceste lucruri au determinat organizatorii testelor PISA, în anii anteriori, să-și extindă analiza, punând accent pe întreaga experiență de învățare a elevilor, incluzând astfel în testare factori precum: credințele epistemice ale elevilor (2006), motivația pentru citit (2009), implicarea elevilor la școală (2012) și starea generală de bine a elevilor (2015).

În acest context, la testarea din 2018 PISA a introdus pentru prima dată conceptul de ”Growth Mindset”. A fost cea mai amplă evaluare pe această temă la nivel global, 600.000 de elevi din 78 de țări, inclusiv România, participând la această testare. Rezultatele, până acum ignorate complet în țara noastră, explică de ce anume unii elevi obțin rezultate foarte bune în fața unor sarcini sau situații complexe, în timp ce alții au dificultăți.

Dar, ce este Growth Mindset? Pentru a ne ajuta să înțelegem de ce unele persoane își ating potențialul în timp ce altele nu, Carol Dweck, profesoară de psihologie la Universitatea Stanford, a publicat în 2006 rezultatele cercetărilor sale extinse privind rolul pe care mentalitatea îl are în dezvoltarea noastră și în obținerea performanței. Growth Mindset (o mentalitate de creștere, sau o mentalitate evolutivă) reprezintă convingerea unei persoane că abilitățile și inteligența pot fi dezvoltate în timp, cu efort și perseverență. În schimb, Fixed Mindset (o mentalitate statică, rigidă) presupune convingerea că oamenii se nasc cu anumite caracteristici invariabile, care nu pot fi modificate prin învățare. Aceste convingeri despre ce putem învăța și ce nu, au un impact direct asupra noastră, influențând performanța obținută, arată cercetarea realizată de Carol Dweck. Testarea PISA din 2018 a confirmat pe scală largă aceste cercetări.

Aproape 57% dintre elevii români de 15 ani care au participat la testarea PISA 2018 au declarat că sunt „de acord” și ”cred cu tărie” că “inteligența lor este ceva pe care NU îl mai pot schimba foarte mult”, spre deosebire de Estonia, de exemplu, unde 77% au crezut că și-o pot îmbunătăți. Efectul? Estonia a obținut cel mai bun rezultat la PISA din toată Europa la testarea următoare, în 2022. Cu alte cuvinte, propriile convingeri ale elevilor că-și pot îmbunătăți rezultatele, au fost printre factorii care chiar au contribuit la îmbunătățirea acestora.

Datele PISA arată că, în medie, în țările OECD, elevii care adoptă Growth Mindset obțin scoruri mai mari decât colegii lor cu Fixed Mindset. De asemenea, Growth Mindset este asociată cu un scor mai mare la fete, elevi dezavantajați și imigranți, în comparație cu băieți, elevi avantajați social și non-imigranți. Rezultatele PISA mai arată că adoptarea Growth Mindset este asociată cu atitudini pozitive față de învățare, auto-eficacitate, mai puțină teamă de eșec, asumarea de obiective ambițioase de învățare și conștientizarea valorii pe care o aduce școala. De asemenea, este asociată pozitiv cu starea de bine, măsurată prin percepția elevilor despre viață, apariția emoțiilor pozitive și sentimentul de apartenență la școală.

Așadar, o întrebare esențială este: cum anume îmbunătățim experiența de învățare a elevilor și cum facem sistemele educaționale mai eficiente și mai eficiente?

În primul rând, tot datele PISA indică faptul că profesorii joacă un rol crucial în crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea Growth Mindset, ei putând oferi îndrumare și feedback continuu pentru a susține procesul de învățare. Nivelul de sprijin al profesorilor pentru elevii lor, competența acestora de a adapta curriculumul școlar la nevoile elevilor din clasă și de a include în mod constant experiențe de învățare provocatoare contribuie la dezvoltarea Growth Mindset. Aceste practici ale profesorilor, dacă devin constante, facilitează relația dintre Growth Mindset și performanța școlară.

Așadar, în loc de ”blame game”, de ce nu ne uităm mai serios înspre o posibilă soluție: introducerea Growth Mindset în școlile din România.

Conceptul de Growth Mindset a fost deja introdus în școli și a fost integrat în practicile educaționale în mai multe țări din întreaga lume. Acesta este un fenomen global, iar specialiștii în educație, cercetătorii și factorii de decizie în domeniul educației din diverse țări au început să exploreze și să implementeze acest concept pentru a sprijini dezvoltarea elevilor.

Nu există o listă exhaustivă a țărilor în care s-a implementat Growth Mindset, deoarece aceasta poate varia în funcție de nivelul școlar, districte școlare sau chiar școli individuale. Cu toate acestea, Statele Unite au fost printre primele țări în care Growth Mindset a câștigat popularitate în sistemul educațional și a fost adoptat la scară largă în diverse regiuni. Alte țări, cum ar fi UK, Danemarca, Finlanda, Australia și Canada au fost implicate, de asemenea, în promovarea și implementarea conceptului de Growth Mindset în școli.

Este important să menționăm că adopția Growth Mindset poate să difere în funcție de politicile educaționale, culturile școlare și practicile educaționale specifice fiecărei țări. De asemenea, acest concept poate fi integrat într-o varietate de moduri, inclusiv prin resurse educaționale, formare a cadrelor didactice și dezvoltarea programelor educaționale.

Cu siguranță, intervențiile în educație bazate pe Growth Mindset nu reprezintă o soluție miraculoasă pentru îmbunătățirea performanței elevilor. Ele sunt puternic dependente de context, pot completa, dar nu înlocui, reformele necesare în sistemul de învățământ. Astfel de intervenții sunt menite să ajute elevii să profite mai bine de oportunitățile de învățare de la clasă.

Nu cred în scalabilitatea bruscă, la nivelul întregului sistem de învățământ, a unor intervenții bazate pe Growth Mindset, dar cred cu tărie că un proiect pilot, în care anumite școli selectate să introducă treptat metode de predare la clasă care să dezvolte Growth Mindset ar putea oferi indicii foarte relevante factorilor de decizie despre reformarea sistemului.

Gabriel Chitu este consultant și facilitator în cadrul Ascendis, cu peste 25 de ani de experiență. A livrat peste 20.000 de ore de workshop-uri în peste 40 de locații din Europa, Middle East și Africa, începând cu primul său workshop din 1998.