Opinie Ferdinando Beccalli-Falco, GE Europe: Preferința economică națională - o greșeală

Foarte probabil, mulți l-ar condamna pentru că nu le cumpără de la producători locali sau naționali. Și totuși, ambii ar ajunge la același rezultat din punct de vedere al ocupării forței de muncă și al competitivității. Această ipoteză preluată de la Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel, ne arată de ce nu este bine să recurgem la argumentul “preferinței economice naționale” atunci când luăm decizii privind politicile de investiții sau economice. Într-un moment în care toate eforturile se concentrează pe consolidarea competitivității economiilor europene, ar trebui să analizăm câteva date:
– Treizeci de milioane de locuri de muncă europene – cu 50% mai multe decât în 1995 – există numai datorită schimburilor comerciale internaționale. Această cifră va crește, fiindcă restul lumii se va dezvolta mai rapid decât noi: în 2015, 90% din creșterea globală se va înregistra în afara Europei. Pentru a beneficia de pe urma acesteia, ar trebui să intensificăm schimburile comerciale internaționale.

– Foarte multe produse “fabricate în China” conțin piese provenite din întreaga lume. În cazul unui iPhone importat din China, doar 4% din costurile de asamblare sunt înregistrate în China, 6% din piese sunt de origine americană, iar 17% de origine germană! În prezent, economiile au mai mult de câștigat din creșterea importurilor cu valoare adăugată decât din limitarea importurilor.

– Problema competitivității este în primul rând o chestiune de concurență între economiile dezvoltate, nu de dezvoltare a economiilor emergente. Europa, în general, a reușit să își păstreze ponderea pe piețele lumii în comparație cu țările în curs de dezvoltare.

Însă Europa nu a valorificat nici pe departe toate posibilele avantaje ale comerțului liber: actuala agendă privind negocierea schimburilor comerciale ar putea atinge o valoare de 275 miliarde euro, echivalentul economiei Danemarcei. În acest scop, Europa a creat un program fără precedent de negocieri privind schimburile comerciale bilaterale pentru a promova schimburile reciproce și pentru a facilita accesul companiilor europene la piețele aflate în plină creștere. Prin urmare, schimburile comerciale reprezintă soluția salvatoare a crizei, iar Europa ar putea profita de acest lucru prin aplicarea unei strategii care să vizeze atât schimburile comerciale, cât și localizarea celei mai puternice producții de valoare adăugată posibile în Europa.

Cu toate acestea, dezvoltarea comerțului presupune de fapt și două probleme. Prima se referă la realocare: deși sunt benefice pentru ocuparea forței de muncă la nivel global, schimburile comerciale internaționale ar putea impune celor care ocupă anumite locuri de muncă afectate de recesiune să se orienteze spre sectoare caracterizate de o creștere mai rapidă. Această problemă depășește sfera comerțului: inovația creează astfel creștere și, prin definiție, aduce cu ea o schimbare a locurilor de muncă. Tranziția din domeniul energetic determină dezvoltarea energiei ecologice, dar va determina o scădere în sectoarele cu consum intensiv de cărbune. Și cerințele privind siguranța consumatorilor sau evoluția gusturilor consumatorilor contribuie la o schimbare a locurilor de muncă. Prin urmare, ne confruntăm cu o imensă provocare: reinventarea modelului social dezvoltat în perioada postbelică și adaptarea acestuia la noua ordine globală astfel încât să faciliteze ocuparea completă a forței de muncă și să ofere tuturor îndrumare pe tot parcursul vieții profesionale oferindu-le orientare, formare profesională și instruire de foarte bună calitate.

A doua problemă este dezvoltarea durabilă. Este internă, în primul rând: în general, țările dezvoltate nu generează mai puține emisii decât țările în curs de dezvoltare și au nevoie de produse “mai ecologice”. Bineînțeles, adoptarea unor standarde de mediu mai stricte de către partenerii noștri este la fel de importantă. Europa ar putea încuraja această creștere prin trei metode simple: constituirea unui exemplu în acest sens, asigurarea cooperării bilaterale și definirea unor reguli multilaterale. Recenta inițiativă a APEC de liberalizare a comerțului pentru tehnologiile ecologice în cadrul unui nou acord OMC privind tehnologiile ecologice ar deschide noi perspective în această direcție. În final, Europa ar trebui să ia în considerare și efectele revoluționare ale producției neconvenționale de gaz pe piețele energetice globale. Acest lucru contribuie și mai mult la consolidarea politicii europene privind energia și la dezvoltarea unei puternice politici industriale. Protecționismul devine deseori tentant în perioadele de creștere limitată. După criza din 1929, a condus lumea într-o spirală de recesiune. Cu toate acestea, argumentele împotriva lui sunt mai evidente ca oricând, deoarece creșterea de peste 3% se observă doar în afara Europei. Această situație ne obligă să depunem eforturi în lupta împotriva schimbărilor climatice, dar și în vederea reînnoirii modelului social pentru a-l adapta atât unei lumi deschise, cât și economiei moderne – și trebuie să acționăm rapid, fiindcă lumea nu așteaptă după noi.

Ferdinando Beccalli-Falco este președinte și CEO al GE Europe.