Opinie Dragoș Pătroi, consultant fiscal: Birocrația fiscală la început de 2016

Iată că a sosit și data de 01 ianuarie 2016 și – odată cu ea – au intrat în vigoare noile coduri ale legislației fiscale, Codul fiscal și cel de procedură fiscală. Anterior însă, doar în perioada 28 – 31 decembrie 2015, au fost publicate în Monitorul Oficial nu mai puțin de 30 de ordine ANAF și MFP.

Dincolo de toate speranțele mediului de afaceri, privind mult promisa și mediatizata relaxare fiscală pe care o va aduce noul cod fiscal, ce constatăm însă mai întâi de toate? Că un sistem incapabil să-și încaseze creanțele fiscale la nivelul decent al mediei Uniunii Europene apelează la reglementări conjuncturale, sistemul fiscal fiind dominat de modificări ale celor două coduri (respectiv fiscal și de procedură fiscală) printr-o serie de ordonanțe de urgență, hotărâri de guvern și ordine ANAF și MFP.

Nu neg că multe din aceste reglementări pot aduce un plus de consistență în aplicarea unitară a legislației fiscale – în special din perspectiva conținutului și modelului unor formulare ce urmează a fi utilizate –  dar trebuie să admitem că ritmul acesta, extrem de alert, de emitere și de publicare de acte normative este unul foarte supărător pentru mediul de afaceri. Iar astfel, stabilitatea și predictibilitatea legislației fiscale rămân, în continuare, doar la nivel de deziderat. Mai mult decât atât, toată această avalanșă de acte normative poate avea chiar un efect de bumerang, și, în loc să reglementeze, să afecteze chiar coerența în aplicarea în practica fiscală de zi cu zi a noilor prevederi ale legislației fiscale.

Din păcate, sarabanda așa-ziselor noutăți din domeniul fiscal a continuat și după data de 01 ianuarie 2016. Și, din motive de spațiu, o să mă refer doar la două dintre ele.

Anul trecut, printr un ordin al ANAF, a fost introdusă obligativitatea agenților economici de a întocmi și a depune formularul 088, în baza căruia organele fiscale să evalueze capacitatea acestuia de a desfășura activitate economică, în vederea atribuirii unui cod valid de TVA. Și asta inclusiv în situațiile în care contribuabilii sunt obligați, prin efectul legii Codului fiscal, să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, ca urmare a depășirii plafonului de scutire al cifrei de afaceri de 220.000 lei. Păi atâta timp cât Codul fiscal prevede obligativitatea – și nu opțiunea! – înregistrării în scopuri de TVA, ca urmare a depășirii plafonului de scutire, poate veni un ordin ANAF să limiteze această înregistrare de îndeplinirea unor criterii suplimentare în acest sens? Dacă contribuabilul a atins cifra de afaceri respectivă, acest fapt nu presupune implicit că dispune de această capacitate? Și iată că această reglementare – în loc să fie pusă în acord cu prevederile obligatorii ale Codului fiscal – tocmai a fost reiterată și actualizată recent printr un alt Ordin al ANAF (respectiv nr. 3841), publicat în Monitorul Oficial în data de 06 ianuarie 2016.

Cea mai spectaculoasă modificare fiscală a începutului de an este însă, în opinia mea, noul model și conținut al declarației informative 394, reglementate prin Ordinul ANAF nr. 3769, publicat în Monitorul Oficial în ziua imediat următoare, adică în data de 07 ianuarie 2016. În noua accepțiune, completarea acestui formular devine extrem de complicată și de greoaie și – cu siguranță – va antrena eforturi suplimentare considerabile din partea firmelor în vederea completării corecte a acestuia, iar dificultatea constă în faptul că tranzacțiile societății sunt supuse declarării defalcate conform posibilităților existente în Codul fiscal.

Ca element de noutate apare obligația declarării inclusiv a unor situații ce nu țin neapărat de aplicarea sistemului de TVA – cu titlu de exemplificare, precizez că se vor declara inclusiv achiziții de bunuri și servicii de la persoane fizice sau de la persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA. Mai mult decât atât, dacă în decontul perioadei fiscale de raportare se înregistrează o sumă negativă a TVA (în termeni populari, TVA de rambursat), contribuabilul trebuie să completeze două tabele cu achizițiile și livrările pe categorii principale de tranzacții, pentru a explica cauza înregistrării unei sume TVA de rambursat. Practic, o mare parte din decontul de TVA formular 300 îl regăsim astfel preluat și în cuprinsul declarației informative 394.

Toate aceste obligații declarative la nivelul firmelor vin în contextul în care unele sectoare rămân în continuare dereglementate. Tocmai aici intervine contradicția legislației fiscale: oscilația între suprareglementare și dereglementare. Am în vedere aici, în primul rând, lipsa nepermisă a unor norme procedurale, clare și explicite, privind controalele efectuate de Direcția Antifraudă Fiscală: o durată maximă a acestor controale sau a perioadelor în care acestea pot fi suspendate, un număr maxim al acestor controale pentru aceeași perioadă și aceeași categorie de impozite, posibilitatea instituționalizată a unei discuții finale cu contribuabilul (similară celei din procedura inspecției fiscale) etc. Dar, cum anul este abia la început, nu ne rămâne decât să sperăm că vor apărea și unele acte normative care să reglementeze și aceste aspecte.