Opinie. Dragoș Dragoteanu, Euroest Invest: Este o diferență uriașă între tinerii români plecați afară și cei rămași acasă

Într-o capitală europeană am avut prilejul să întâlnesc un adolescent român, crescut acolo de părinți plecați din țară. Servea într-un restaurant popular, frecventat mai ales de turiști străini. La plecare mi-a spus: „Dacă mai veniți, întrebați de Darius, mă știe toată lumea.” A doua zi m-am dus să mănânc tot acolo, de dragul lui. Ca fapt divers, din vreo 40 de mese, cel puțin 5 erau ocupate de români din diverse colțuri ale țării și m-a bucurat prezența lor.

Oare câți tineri din generația Z rămași în România au mândria de a se prezenta astfel? Probabil niciunul din procentul de 27% dintre tinerii care pot să muncească, dar nu se regăsesc pe niciun post în câmpul muncii. Ei au ales să stea comozi, pe „spatele” părinților. Până când își vor permite sau li se va permite acest lux rămâne de văzut.

Ca antreprenor, de-a lungul carierei de 35 de ani, am avut ocazia să cunosc tineri minunați, în școli, licee sau facultăți, ca invitat la discursuri motivaționale. Ca voluntar într-un centru de urgență pentru copii abuzați și abandonați am întâlnit alți tineri deosebiți, unii cu nimic mai prejos decât ceilalți, care au succes și norocul unei vieți normale. Nu știu câți dintre ei vor rămâne în România, dar atitudinea lor va face diferența.

Atunci când l-am cunoscut pe Darius (și nu este un caz izolat!), mi-am dat seama că adolescenții de origine română, născuți sau crescuți în alte țări, au o mândrie aparte și nu se dau la o parte de la nicio muncă. Mi se pare că sunt precum chinezii sau indienii, emigranți în SUA, Canada sau Marea Britanie, care sunt dispuși să se sacrifice și să „rupă norii” pentru a reuși acolo.

Da, poți să fii mândru și fără să ai nicio realizare, dar nu te poți baza pe asta la nesfârșit. Cred că este mult mai sănătos și frumos să te mândrești cu propriile rezultate, în România sau în altă țară. De exemplu, studenții români sunt de 10 (zece) ori mai puțin dispuși să muncească în timpul studiilor decât cei din țările occidentale.

Fiecare tânăr își croiește propriul drum în viață. Totuși, nevoile materiale și motivația intrinsecă fac adesea diferența. Nimeni nu te obligă să muncești în vacanță sau să-ți iei un job în timpul facultății, dar ești mult mai apreciat dacă te implici cât mai devreme. Orice experiență poate fi o oportunitate în viitor, cu atât mai mult dacă este și utilă.

Din România au plecat în ultimii 30 de ani, temporar sau definitiv, minimum 4 milioane de români. Unii au rămas acolo și au copii care au urmat școli și licee în țările în care s-au stabilit. Evoluția lor a cunoscut mai multe etape: de la supraviețuire la adaptare, integrare și incluziune socială. Pentru mine, ei sunt cei mai curajoși antreprenori români.

Copiii acestora au fost crescuți în mentalitatea occidentală, unde banul este mai respectat, se câștigă mai greu, munca este muncă, iar succesul nu vine pe baza relațiilor părinților. În majoritatea cazurilor, au fost tratați ca străini, ca unii care „fură” joburile localnicilor. Șansa lor s-a numit muncă grea, implicare totală și responsabilitate. Într-o expresie: „Îți vezi de treabă, dacă vrei să reușești.” Este valabil și pentru vârfurile profesionale care nu s-au mai regăsit în sistemul actual.

De aici și diferența care există pe piața muncii din România: a-ți vedea de treabă, a face jobul corect, a respecta munca, a fi pregătit profesional etc. sunt calități din ce în ce mai greu de găsit, mai ales la tineri. Să fie de vină doar educația primită de la părinți? Nu cred. Școala românească nu se mai axează pe valori reale, pe respect față de o meserie sau pe formarea de caractere în rândul tinerilor. Prea puține școli și licee produc elevi pregătiți și motivați să reușească, iar dacă ajung la facultate, adolescenții se ghidează după ceea ce au fost învățați anterior.

În timp, diferențele de mentalitate față de muncă și viață între generații se vor acutiza. Pentru mine, tinerii români care trăiesc în țările dezvoltate sunt precum străinii care au venit să muncească la noi în țară. Ați văzut vreunul stând?

P.S. O să trimit la restaurantul la care lucrează Darius acest mesaj, ca să știe că sunt mulți români rămași acasă care sunt mândri de reușitele lor.

Dragoș Dragoteanu

Manager Euroest Invest

CIPS – Certified International Property Specialist