Opinie Dragoș Damian, Terapia: Domnule Ministru Florin Spătaru, vă salut cu respect. Companiile farmaceutice stau pe un munte de bani, nu au nevoie de ajutor de stat să vină în România. Vor veni când vor înceta să își bată joc de ele Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor

Ca și industrialist îl felicit pe Ministrul Spătaru că vine cu o schemă de ajutor pentru industria prelucrătoare, fără investiții în întreprinderi mari din producția industrială de prelucrare, oricâte IMM-uri ar avea, România nu poate asigura creștere sustenabilă.

Ca și reprezentant al industriei farmaceutice îl informez cu respect că marile companii stau pe munți de bani, nu au nevoie de ajutor de stat ca să se decidă asupra unei investiții în România sau în altă parte – mai degrabă ar avea nevoie de facilități fiscale după ce începe operarea, dar asta este altă poveste.

O companie farmaceutică va fi atrasă să investească industrial în România când Guvernul României, “șeful” Ministerului Economiei, prin Ministerul Sănătățîi și Ministerul Finanțelor, va înceta să își bată joc perpetuând reglementări absurde în acest sector economic strategic. Recent, Guvernul a dat aviz nefavorabil unui proiect de lege, PLx 639/2022, care urmarea modificarea și completarea OUG 77/2011; prevederile proiectului de lege scuteau de plata taxei clawback în cuantum companiile care ar fi făcut investiții în capacități de producție a medicamentelor și în derularea de activități de cercetare-dezvoltare. Altfel spus, dacă o companie farmaceutică ar fi construit o fabrică nouă de 100 milioane lei, ar fi fost scutită de plata unei sume echivalente pentru obligația datorată pentru vânzarea medicamentelor, reglementată prin taxa clawback. Așadar, în loc de a da ajutor de stat pentru o fabrică nouă de medicamente, o scuteai de taxa clawback; pe moment câstigai într-un buzunar chiar dacă pierdeai din celălalt, iar pe termen lung nu trebuia să mai scoți alți bani de undeva pentru schemă de ajutor și castigai o investiție strategică.

Ca exemplu, în loc să construiască în România două fabrici noi-nouțe, așa cum au fost planificate încă din 2014, Terapia Cluj a plătit în perioada 2017-2022 taxa clawback în suma totală de circa 350 de milioane lei , bani care s-au dus “undeva, la buget”, de bună seama să acopere muncă la negru, evaziunea fiscală, facilitățile date unor angajatori apropiate de diversele guvernări și amnistiile fiscale cu parfum politic. La fel s-a întâmplat cu toți operatorii economici din industrie.

În ultimii 10 ani, din cauza sarcinilor fiscale, nu s-a construit nici o fabrică nouă de medicamente în România. Poate că schema inițiată de Ministerul Economiei va da rezultate, dar este puțin probabil, pentru că Ministerul Finanțelor ia înapoi, prin taxa clawback, bani pe care îi da Ministerul Economiei, prin ajutor de stat. Te ia cu palpitații, nu?