Opinie Dragoș Damian, Terapia Cluj: Șeful celei mai mari economii din 2030 face investiții gigant la doi pași de noi. Șeful celei de-a doua mari economii din 2030 nu investește nimic la noi. Șeful celei de-a treia mari economii din 2030 probabil nici nu știe unde este România. Pe voi nu vă enervează chestiile astea?

China, Statele Unite, India, Japonia, Indonezia, Rusia, Germania, Brazilia, Mexic, Marea Britanie, cu India înaintea Statelor Unite pe podium conform unor analiști, cu alți jucători supriza, gen Turcia sau Egipt intrând în clasament conform altor analiști.

Acesta este top 10 al celor mari mari forțe economice globale ala anului 2030, tari gigant cu care tarile mai mici, inclusiv Romania, trebuie sa bată palma pentru relații economice. Si nu pentru genul de relații economice pe care Romania le are în prezent cu partenerii strategici in care ei ne vând produse și servicii și noi le dăm pe gratis forța de muncă specializată si calificată.

Oricum ar fi, top 3 al celor mai puternice economii din 2030 va fi China, Statele Unite, India. Romania trebuie sa meargă cu mana întinsă la cele trei state de pe podiumul din 2030 si sa ceară investiții industriale in high-tech, chimie, energie si apărare. Fabrici, frate, ca sa înțeleagă toata lumea ce înseamnă investiții industriale. Deocamdată cu China ne ostilizam absolut impardonabil, de la Statele Unite avem așteptări mari, cumpărăm de la ei apărare sperând ca intr-o zi vor investi la noi iar despre India știm doar de Bollywood.

Intr-un târziu cauzat doar de nevoia de imagine electorală, o serie de politicieni romani cu aspirații parlamentare si europarlamentare au inclus in discursurile politicianiste termeni nemaifolosiți gen “investiții in producție”, noua politică industrială europeana”, “re-shoring”, “deficitul de resursă umană calificată si specializată” si multi-multi alții, fără sa aibe habar ce înseamnă.

Nu au intrat in viață lor intr-o hala de producție însă brusc stăpânesc termeni tehnici industriali. Evident ca sunt împinși de la spate de Marcel Ciolacu si Nicolae Ciuca care s-au prins ca Romania a rămas fara producție.

Au senzația politicienii romani cu aspirații parlamentare si europarlamentare ca, la fel ca in basme, iei un pumn de țarăna de jos, il arunci in sus si unde cade răsare o fabrica? Oare știu politicienii romani cu aspirații parlamentare si europarlamentare ca pentru a construi o fabrica aștepți luni si ani de zile pentru PUZ, pentru autorizație de construcție si alte mii de autorizații sau pentru aprobări de fonduri nerambursabile? Sau ca dupa ce fabrica este construita nu găsești personal specializat si calificat pentru ca între timp a plecat la muncă la partenerii strategici sau ca, tot între timp, statul roman a schimbat regulile jocului astfel încât investiția nu se mai amortizează conform planului inițial?

China, Statele Unite si India sunt fabricile lumii de high-tech, chimie, energie si apărare. Aflate intr-o competiție acerba, ele vor decide in urmatoarea decada unde trebuie sa faca investiții industriale pentru a-si asigura supremația regionala în sectoarele economice ale viitorului. Dacă Romania ține aproape de ele și de fiecare data cand i se va cere ceva, va cere ceva la schimb (well done Klaus Iohannis, you finally stood up!), va reuși sa clădească o economie bazata pe producție industriala, cheia reducerii deficitului bugetar, deficitului de cont curent si deficitului de balanța comercială .