Opinie Dragoș Damian: Personalitatea anului 2014 în sănătate: HTA

Dragoș Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy și președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România.

HTA-ul a apărut în Europa ca o necesitate de frânare a creșterii costurilor din sistemele sanitare și a presiunilor diferiților furnizori, care cereau ca absolut orice medicament sau serviciu de sănătate să fie decontat din bani publici. HTA-ul poate fi descris drept un compromis științific între cei care plătesc pentru serviciile medicale așteptând ca totul să fie gratuit și cei care concep politicile publice de sănătate, care atunci când nu folosesc sănătatea drept capital electoral realizează că nu vor avea niciodată bani suficienți să finanțeze nevoile din domeniu.

Acolo unde este funcțional, HTA-ul este „science based“, adică există institute de referință în Marea Britanie, Franța și Germania în care lucrează experți medicali și economici. Ei stabiliesc criterii de includere și excludere medicale și financiare în și din așa-zisele „liste pozitive“, adică liste de medicamente, bunuri și servicii care pot fi decontate din banii contribuabililor. Pentru că a lua o decizie asupra acestui subiect nu este tocmai ușor, dacă te gândești că tratamentul de ultimă generație în hepatită costă 50.000 de euro pe an pentru un pacient, echivalentul a circa 100 de intervenții SMURD care pot să salveze probabil mai bine de 100 de pacienți.

Așa că a venit momentul să apară și în România o astfel de procedură de evaluare și așa cum era de așteptat a întârziat circa doi ani pentru că: 1. puterea și opoziția erau invariabil în dezacord asupra a cum trebuie să arate și 2. cei care nu voiau ca ea să existe, pentru că poate deveni un instrument eficient, au combătut-o cu tot arsenalul din dotare.

Apariția unui HTA în România este într-adevăr un pas înainte, dacă facem un inventar asupra modului cum au fost concepute celelalte trei liste pozitive de medicamente. Bunăoară, lista de medicamente din 2002 conținea și medicamente care încă nu fuseseră înregistrate în România. Lista din 2004 s-a modificat între momentul în care a fost aprobată de guvern și cel în care a fost publicată în Monitorul Oficial, ducând la demiterea unui ministru al sănătății. Iar lista apărută în 2008 a fost cauza principală a haosului financiar din sănătate din perioada 2009-2013, ducând cheltuielile cu medicamentele de la circa 300 milioane de euro pe an la mai bine de 1,3 miliarde. Cu ce rezultat?, s-ar întreba pe bună dreptate unii.

Dar ca mai toată legislația transpusă din import, HTA-ul românesc este din păcate scos din context. În primul rând, apare mult prea târziu, după ce actualizarea listei din 2008 a zdruncinat întregul sistem. În al doilea rând, paradoxal, apare mult prea devreme – țările în care a fost introdus cheltuiau la introducere deja peste 250 de euro/capita pentru medicamente, în vreme ce România se zbate la sub 70 de euro. În al treilea rând, pare a nu mai fi necesar. Faptul că orice deficit de finanțare peste nivelul din 2012 este imputat producătorilor prin infama taxă „claw-back“, care se estimează a trece de 25% în 2015, face ca producătorii să dea practic gratis medicamentele. Și, nu în ultimul rând, pentru că nu este însoțit de protocoale terapeutice: cine are interes să producă un protocol când poți utiliza cel mai scump medicament, iar dacă terapia nu dă rezultate este de vină tocmai medicamentul?

Și totuși, în ciuda limitărilor, cred că HTA-ul merită titlul de personalitatea anului în sănătate, asta pentru că a suscitat cea mai amplă dezbatere publică din sistem, dar și pentru că a existat curaj pentru a-l pune în aplicare. Îmi place să spun că personalitatea ultimilor cinci ani în sănătate este curajul autorităților de a pune în aplicare măsuri de sustenabilizare a sistemului.

Atât statisticile, cât și bunul simț ne cer să facem din sănătate un subiect public mult mai amplu dezbătut. Provocările următorilor cinci ani sunt enorme peste tot în lume. Nu degeaba revista „Time“, inventatoarea conceptului, a decretat personalitatea anului 2014 „Luptătorul contra Ebola“.