Opinie Daniel Bujorean, Ensight Managament Consulting: Infrastructura inovării și soluții punctuale de creștere pentru companii

Într-un articol recent, directorul editorial al Ziarului Financiar se întreba: „de unde vor veni următoarele creșteri economice, pentru că România pare să ardă intern?“. Analiza avea ca laitmotiv lipsurile: faptul că investițiile străine vor înceta să mai fie un motor de creștere economică, antreprenorii locali sunt ori lipsiți de susținerea statului, ori de dorința de a investi, iar statul este lipsit de viziune, competență, fiind încă subjugat corupției. Toate acestea în contextul în care titlurile celor mai importante publicații de business din România anunțau consolidări pe multe piețe interne. 

Pare că matricea clasică de dezvoltare și creștere durabilă guvernată de investiții, productivitatea muncii, forța de muncă, materia primă și inovarea tehnologică nu este susținută de realitatea economică. Dar cel puțin doi dintre acești factori pot fi îmbunătățiți printr-un proces numit inovare. Inovarea este o, sau poate singura, soluție pentru o creștere durabilă la nivel macro și la nivel de organizații, însă procesul începe cu crearea infrastructurii. În esența lui, acest cuvânt atât de des folosit, înseamnă să implementezi soluții mai bune pentru crearea de valoare și creșterea performanței prin creativitate, tehnologie și cercetare. Sunt multe clasificări pentru inovare, dar consider că majoritatea pot fi ușor incluse în următoarea clasificare: inovare de business (proces, metodă, model de afaceri) inovare de marketing (piață, produs/servicii, tactici, canal de distribuție) și inovare tehnologică.

Dar cum se susține inovarea? O teorie binecunoscută a economistului austriac Joseph A. Schumpeter vorbește despre doi factori fundamentali care creează „infrastructura inovării“: 1. Antreprenorii inovării trebuie să aibă cunoștințe tehnice pentru producerea de noi produse inovatoare și cadrul legal care să-i încurajeze, și 2. Aceștia trebuie să aibă acces la fonduri pentru finanțare.  Este o teorie dedicată conceptului macro de creștere economică, dar poate fi ușor aplicată și la nivel de organizație.

Deși există o strategie de cercetare, dezvoltare și inovare pentru ciclul strategic 2014-2020, planul de implementare pare că nu funcționează optim, deoarece nu vedem o ameliorare a principalelor probleme evidențiate. La capitolul competențe digitale și tehnice – primul factor esențial pentru susținerea creșterii -, România nu a evoluat aproape deloc din 2015. Raportul Comisiei Europene în legătură cu piața digitală europeană din 2016 situează România pe ultimul loc din 28 de țări. Sunt probleme aproape la toate capitolele analizate, dar mai cu seamă la competențele digitale ale românilor – nivelul cel mai scăzut din toată Europa. Aceste competențe se confundă foarte bine cu persoanele juridice din România – acei antreprenori care nu își permit o funcție de marketing în organizație și sunt dezavantajați competitiv din cauza lipsei de competențe digitale. 

Dar chiar și companiile mijlocii și mari au probleme serioase din cauza lipsei de expertiză de înaltă calificare în tehnologia informației. În acest domeniu, Comisia Europeană raportează o ușoară creștere a posturilor de specialist IT și o scădere a numărului de absolvenți. Cu siguranță creșterea competențelor digitale este nu doar un factor esențial pentru creștere prin inovare, dar și pentru competitivitatea economică. Problema capitalului uman este subliniată și de Indexul Global al Inovației, care consideră că aceasta este una dintre cele mai mari carențe ale României, problemă bine identificată și în Strategia de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020, care recunoaște faptul că „Lipsește masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promițătoare și, în mod special, pentru cercetarea și inovarea interdisciplinară.“

În privința accesului la finanțare pentru afacerile inovatoare, soluțiile sunt limitate la finanțarea pe bursă, crowdfunding, care este subdezvoltat în România, anumite fonduri europene și capitalurile de risc. Și aici e nevoie de dezvoltarea acestora, dar și de introducerea unor soluții alternative de finanțare.

Pentru rezolvarea acestei probleme de finanțare, dar și a lipsei de resurse umane sau a centrelor de cercetare și dezvoltare deținute de companii, au apărut pe piața globală modele de platforme-punte de legătură între organizațiile mari și start-up-uri. Javaness este un proiect de acest gen – el este lansat de partenerul Ensight Management Consulting din Franța a fost și inspirat de o idee simplă: organizațiile mari au nevoie de noi inițiative antreprenoriale digitale pentru a se transforma, iar start-up-urile au nevoie de organizații mari ca să se dezvolte.

Programul de accelerare include: mentorat, dezvoltarea de afaceri, proiectare în funcție de experiența de utilizare, cercetare și expertiză tehnologică. Platforma este destinată să lucreze în serviciul organizațiilor mari și, în parteneriat cu ele, cu scopul de a accelera inovațiile digitale. Există, așadar, două abordări complementare care susțin cresterea prin inovare – una a statului și una a companiilor. Statul trebuie să crească în primul rând competențele digitale și capitalul uman, iar organizația trebuie să investească în proiecte de transformare organizațională pentru crearea unui climat de inovare intern. Proiectele de transformare coordonate de consultanții în management susțin dezvoltarea capabilității de inovare a marilor companii din interior.

Un proiect important pe care companiile ar trebui să-l ia în considerare este diagnoza culturii organizaționale. Acest proiect ajută companiile să-și pregătească un mediu favorabil pentru inovare și implementează procese pentru încurajarea inovației. Google este un exemplu celebru pentru acest proiect. Compania a implementat regula „20% din timp“ care oferea posibilitatea angajaților să lucreze 20% din timpul de lucru la idei noi despre care credeau că pot ajuta compania. Un mod simplu de a încuraja gândirea inovativă este să introduci o adresă de e-mail dedicată pentru noi idei și posibilitatea de a discuta aceste idei în cadrul organizației. De asemenea, transformarea graduală a organizației poate fi efectuată și prin următoarele proiecte: reorganizare și transformare organizațională, strategie IT, optimizarea proceselor, managementul proceselor de transformare, precum introducerea de sisteme ERP sau CRM sau digitizarea (obținerea biroului fără hârtii).

Răspunsul este un categoric Da, există o soluție pentru creșterea economică și creșterea afacerii și inovarea este mai degrabă o necesitate astăzi decât o investiție lăsată pentru mâine.