Opinie Cristian Dimitriu: Cine se ocupă de recâștigarea încrederii României pe plan extern?

Acest obiectiv apare chiar și în raportul MCV referitor la România care va fi dat publicității, miercuri, la Bruxelles, de Comisia Europeană, unde scrie clar că evenimentele recente au provocat îngrijorări în privința “ireversibilității” și “sustenabilității” reformelor. În raport, la “next steps”, se precizează că încrederea partenerilor europeni în România poate fi recâștigată doar prin dovedirea faptului că regula legii este deasupra intereselor de partid și toate părțile arată un respect deplin pentru aceasta.

Raportul MCV conține inclusiv lista de probleme pe care președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a dat-o premierului Victor Ponta, dar face și referiri la situația politică din România. Premierul Victor Ponta a declarat că a răspuns acestei liste, însă timpul a fost prea scurt până la raportul MCV pentru ca răspunsul să aibă efecte în raport. Miercuri, Comisia Europeană va comenta răspunsul premierului român.

Problema este că până acum atât președintele interimar Crin Antonescu, cât și premierul Victor Ponta mai mult au reclamat “minciunile” PDL la Bruxelles care au dus, în opinia lor, la o percepție deformată a liderilor europeni față de situația din România, decât să răspundă punctual, sobru și corect.

Mai grav este că, înainte de a lua o decizie și nici după, autoritățile române nu au comunicat prin Ministerul de Externe și prin celelalte canale de comunicare obișnuite în relația cu partenerii europeni.

De abia după ce lideri UE și din țările europene își manifestau “îngrijorarea” în legătură cu situația din România, premierul Victor Ponta a avut întâlniri săptămâna trecută la Bruxelles cu oficialii europeni și cu liderii politici din Parlamentul European. Însă nu a fost de ajuns, având în vedere că în țară lucrurile nu evoluau în sensul promisiunilor sale din străinătate.

“Vom lua toate măsurile administrative și guvernamentale pentru a ne asigura că toate deciziile Curții sunt respectate și vom răspunde tuturor îngrijorărilor legitime exprimate de partenerii noștri europeni. Guvernul va organiza referendumul potrivit legii și deciziei Curții Constituționale”, a fost un prim răspuns corect al lui Victor Ponta la Bruxelles. Dar nu a fost și nu este suficient.

Prima reacție a lui Crin Antonescu poate a fost bună în campania electorală pe plan intern, dar în mod sigur nu la fel a fost receptată la Bruxelles, chiar dacă la nivel de principii se susține. Antonescu a replicat naționalist și dur că “legile României se fac în România și nu se negociază în altă parte” și acesta este un principiu legat de “suveranitatea” națională. Și a mai spus că “președintele României, deplin sau interimar, nu primește ordine și dispoziții de la nimeni, cu excepția Parlamentului în unele cazuri și cu excepția a poporului român atunci când el se pronunță”. Sună bine la electorat, dar nu la Bruxelles. Ulterior, și-a nuanțat discursul.

Pe de altă parte și președintele suspendat, Traian Băsescu, vorbește despre “dezastrul” țării, despre posibila suspendare a dreptului de vot în Consiliul European, despre “frăția pușcăriabililor” care nu vor România în UE, toate aceastea fiind declarații electorale, în încercarea de a rămâne președinte, în condițiile scăderii încrederii de care beneficiază în rândul populației.

După lungi contacte diplomatice neoficiale atât cu reprezentanții UE, cât și cu cei ai SUA, președintele Crin Antonescu a promulgat Legea de modificare a Legii referendumului, în acord cu decizia Curții Constituționale. Însă Parlamentul nu a operat în timp util modificările la ordonanțele de urgență referitoare la referendum și la atribuțiile Curții Constituționale, pentru a le pune în acord cu deciziile Curții înainte de raportul MCV. Mai mult, Parlamentul a încercat și încearcă în continuare să găsească portițe legislative pentru a rezolva obiectivele politice, adică exact ceea ce se reproșează de la Bruxelles. Astfel, autoritățile române au ajuns în situația de lipsă de credibilitate, liderii europeni sesizând limbajul dublu practicat.

De aceea, ca prim pas, Parlamentul trebuie să respecte acum recomandările UE și de fapt ceea ce a promis premierul Victor Ponta, iar dacă ulterior mai intenționează modificări legislative să le facă în respectul statului de drept, iar liderii țării să le explice din timp partenerilor europeni.

Indiferent cine din România a avut relații mai bune și un lobby mai eficient la Bruxelles pentru prezentarea propriului “adevăr”, este nevoie de respectarea și punerea în practică a recomandărilor UE, precum și de o ofensivă diplomatică fără precedent pentru recâștigarea încrederii în România.

Până acum însă nici măsurile luate în țară nu sunt suficiente pentru recâștigarea încrederii, iar “diplomația” autorităților române a lăsat de dorit.

Întrebat dacă are în vedere contacte externe, președintele interimar Crin Antonescu nu avut deocamdată ce să răspundă, în țară fiind o confruntare electorală acerbă, iar asemenea întâlniri se pregătesc din timp și cu minuțiozitate. El a declarat, totuși, că a avut în ultimele zile două discuții cu ministrul de Externe, Andrei Marga, pe subiectul mobilizării diplomaților români în sensul explicării situației din România.

Însă, diplomația română și chiar ministrul Marga par incapabili de o reacție eficientă. Mai mult decât atât, sensul acestor explicații este mai degrabă greșit, rezultatul fiind catastrofal. Ministrul de Externe, Andrei Marga, dar și ceilalți oficiali ai statului român insistă cu “minciunile PDL”, ceea ce îi face pe liderii europeni să se simtă jigniți, având în vedere că mulți dintre ei au informații concrete de la reprezentanțele diplomatice de la București.

Diplomația românească, dar și președintele interimar Crin Antonescu, precum și premierul Victor Ponta trebuie să înțeleagă că este nevoie rapid de o schimbare de paradigmă și să nu mai răspundă doar că este vorba despre “minciuni” din țară preluate în străinătate. Desigur, trebuie spus și acest lucru, dar numai atunci când este nevoie și cu argumente, însoțite de o nouă viziune.

Chiar și pe plan politic trebuie să aibă loc o ofensivă diplomatică, iar social-democrații și liberalii români pot începe să își convingă familiile politice de la Bruxelles, având în vedere că chiar unii dintre colegii lor au exprimat “îngrijorări” cu privire la situația din România. Săptămâna trecută și ceilalți lideri europeni cu care s-a întâlnit premierul la Bruxelles au vorbit clar despre respectarea deciziilor Curții Constituționale, indiferent de familia politică europeană, chiar dacă unii din ei au avut nuanțe și au amintit că excese au existat și în timpul guvernării Boc. Responsabilitatea este desigur și a președintelui suspendat Traian Băsescu și a PDL, ale căror excese pot face rău României pe termen lung. Uniunea Europeană nu este un aliat al lui Băsescu în campania electorală, ci urmărește respectarea unor reguli convenite cu un stat membru, indiferent de numele celor care ocupă funcțiile importante.

Astfel, indiferent campania electorală furibundă din țară, de faptul că președintele suspendat Traian Băsescu va fi demis sau nu, Parlamentul român trebuie să pună în ordine legislația în conformitate cu decizile Curții Constituționale și recomandările Comisiei Europene, decizia forului legislativ fiind semnalul cel mai important pentru evoluția relațiilor viitoare ale României cu Uniunea Europeană.

Apoi, autoritățile române ar trebui să înceapă bătălia pentru recâștigarea credibilității. Și trebuie să fie conștienți că este vorba și de credibilitatea în fața comunității de afaceri europene și a investitorilor străini în România. Pentru aceasta au nevoie de o strategie, de un plan concret care trebuie pus în aplicare, realizat de Ministerul de Externe, Ministerul Justiției, Ministerul Administrației, Parlament, prim-ministru, președinte, deoarece clamarea publică a interesului țării nu este suficientă și eficientă.

Intrebarea-cheie și cea mai dură: Cei care au condus și cei care conduc acum diplomația românească sunt ei înșiși credibili? Fără răspunsul la această întrebare nici cea de la început nu va primi un răspuns.

(Comentariu de Cristian Dimitriu, cristiad@mediafax.ro)