OpenAI împlinește în curând un an. Cum s-a schimbat viața companiilor și angajaților lor de la lansarea creierului ChatGPT?

A trecut aproape un an de când OpenAI a lansat GPT-4, cel mai sofisticat model al său de inteligență artificială și creierul din spatele ChatGPT, robotul de conversație inovator. În acea perioadă, capitalizarea de piață a industriei tehnologiei din America a crescut cu jumătate, producând 6 miliarde de dolari în valoare pentru acționari, scrie The Economist. Cum folosesc companiile Inteligența artificială generativă și cât de periculoasă este ea pentru locurile de muncă?

La unele firme de tehnologie, înălțimea la care au ajuns cotațiile acțiunilor începe să reflecte și realitatea din rapoartele cu rezultate financiare.  Nvidia, cândva un modest producător de procesoare care atunci când nu credea nimeni în AI a insistat pe  proiectarea de cipuri utilizate la antrenarea și rularea modelelor precum GPT-4, este una din acestea. Este de fapt revelația din actualul boom al acțiunilor din tehnologie. Nebunia IA a ridicat și prețurile acțiunilor altor giganți tehnologici, inclusiv Alphabet, corporația-mamă a Google, Amazon și Microsoft, care cheltuiesc enorm pentru dezvoltarea tehnologiei. În același timp, vânzările de software IA ale celor mai multe din companiile mari de tehnologie rămân mici. În ultimul an, IA a reprezentat doar aproximativ o cincime din creșterea veniturilor la Azure, divizia de cloud computing a Microsoft. Alphabet și Amazon nu își dezvăluie vânzările legate de IA, dar analiștii bănuiesc că sunt mai mici decât cele ale Microsoft. Pentru ca boomul acțiunilor din sector să dureze, aceste firme vor trebui la un moment dat să câștige bani serioși din vânzarea serviciilor lor către clienți. Afaceri din întreaga lume, de la bănci și consultanțe până la studiouri de film, ar trebui să înceapă să folosească instrumente asemănătoare ChatGPT la scară largă. Dar când vine vorba de adoptarea în lumea reală a IA generative, companiile pășesc cu prudență. Cu toate acestea, chiar și acești pași ca ai unui bebeluș sugerează natura în schimbare a muncii de birou. Descoperirile tehnologice anterioare au revoluționat ceea ce fac corporatiștii. Răspândirea mașinii de scris a făcut inutile anumite profesii: „Cu ajutorul acestei mici mașinării, un operator poate realiza mai multă corespondență într-o zi decât o jumătate de duzină de funcționari cu stilou și hârtie și poate face o muncă mai bună”, spunea un observator în 1888. Apariția computerului cu aproximativ un secol mai târziu a eliminat unele sarcini administrative de nivel scăzut, dar a făcut și ca angajații cu înaltă calificare să fie mai productivi. Potrivit unei analize, prin folosirea computerului se explică peste jumătate din schimbarea cererii de forță de muncă către angajați cu studii universitare din anii 1970 până în anii 1990.

Ar putea IA generativă să provoace schimbări la fel de profunde?

O lecție a descoperirilor tehnologice anterioare este că, la nivelul întregii economii, au nevoie de generații pentru a arăta cu adevărat de ce sunt în stare. Angajatul mediu de la o firmă medie are nevoie de timp pentru a se obișnui cu noile moduri de lucru. Câștigurile de productivitate date de computerul personal nu au venit decât la cel puțin un deceniu după ce noile mașini de calcul au devenit disponibile pe scară largă. Până în prezent, nu există dovezi ale unei creșteri a productivității induse de IA în economia largă.

Mai recent, munca de acasă, soluția găsită în pandemia de Covid-19 pentru  a ține afacerile în funcțiune și animată de videoconferințe, a schimbat ritmurile zilnice ale corporatiștilor. Ar putea IA generativă să provoace schimbări la fel de profunde? O lecție a descoperirilor tehnologice anterioare este că, la nivelul întregii economii, au nevoie de generații pentru a arăta cu adevărat de ce sunt în stare. Angajatul mediu de la o firmă medie are nevoie de timp pentru a se obișnui cu noile moduri de lucru. Câștigurile de productivitate date de computerul personal nu au venit decât la cel puțin un deceniu după ce noile mașini de calcul au devenit disponibile pe scară largă. Până în prezent, nu există dovezi ale unei creșteri a productivității induse de IA în economia largă. Potrivit unui sondaj recent al Boston Consulting Group, majoritatea directorilor cred că va dura cel puțin doi ani pentru a „fi depășit hype-ul” din jurul acesteia. O cercetare recentă a Oliver Wyman, o altă companie de consultanță, concluzionează că adoptarea IA „nu s-a tradus neapărat în niveluri mai ridicate de productivitate — încă”.

Nu este surprinzător. Majoritatea firmelor nu folosesc în prezent ChatGPT, Gemini de la Google, Copilot de la Microsoft sau alte astfel de instrumente într-un mod sistematic, chiar dacă angajații individuali se joacă cu ele. Un sondaj realizat de Biroul de Recensământ al SUA întreabă zeci de mii de firme dacă folosesc o formă de IA. Este inclus tipul generativ nou și modele mai vechi pe care companiile le foloseau înainte de 2023 pentru orice, de la îmbunătățirea rezultatelor căutării online până la prognozarea nevoilor de inventar. În februarie, doar 5% dintre firmele americane au spus că folosesc IA. Încă 7% intenționează să o adopte în câteva luni. Iar cifrele ascund diferențe mari între sectoare: 17% dintre firmele din industria informației, care include tehnologia și media, spun că  folosesc IA pentru a face produse, comparativ cu 3% dintre producătorii industriali și 5% dintre companiile din sănătate.

Când Biroul de Recensământ a început să întrebe despre IA în septembrie 2023, firmele mici erau mai predispuse să folosească tehnologia decât cele mari, poate pentru că birocrația mai subțire a făcut pentru ele adoptarea mai ușoară. Astăzi, IA este cel mai răspândită în companiile mari (cu peste 250 de angajați), care își permit să angajeze echipe IA dedicate și să plătească investițiile necesare. Un sondaj realizat de Morgan Stanley în rândul companiilor mari a constatat că între începutul și sfârșitul anului 2023 ponderea proiectelor pilot de IA a crescut de la 9% la 23%.

Bayer, o uriașă companie germană din industria chimică, susține că are peste 700 de cazuri de utilizare pentru IA generativă. Această „expansiune a cazurilor de utilizare”, așa cum o numește un consultant, poate fi împărțită în trei mari categorii: pentru a impresiona, instrumente pentru angajații cu abilități mici sau medii și instrumente pentru cei mai valoroși angajați ai unei firme. Dintre acestea, îmbunătățirea imaginii este de departe cea mai comună.

Unii giganți corporativi experimentează frenetic pentru a vedea ce funcționează și ce nu. Ei angajează experți IA cu miile, sugerează date de la Indeed, o platformă de căutare de locuri de muncă. Anul trecut, Jamie Dimon, șeful JPMorgan Chase, a declarat că banca sa are deja „mai mult de 300 de cazuri de utilizare a IA în producție astăzi”. Capgemini, o companie de consultanță, spune că va „utiliza inteligența artificială generativă a Google Cloud pentru a dezvolta o bibliotecă bogată de peste 500 de cazuri de utilizare în industrie”. Bayer, o uriașă companie germană din industria chimică, susține că are peste 700 de cazuri de utilizare pentru IA generativă.

Această „expansiune a cazurilor de utilizare”, așa cum o numește un consultant, poate fi împărțită în trei mari categorii: pentru a impresiona, instrumente pentru angajații cu abilități mici sau medii și instrumente pentru cei mai valoroși angajați ai unei firme. Dintre acestea, îmbunătățirea imaginii este de departe cea mai comună. Multe firme rebranduiesc eforturile de digitalizare standard ca „programe de IA generativă” pentru a suna mai sofisticate, spune Kristina McElheran de la Universitatea din Toronto. Presto, un furnizor de tehnologie pentru restaurante, a introdus un asistent cu IA generativă pentru a prelua comenzile la drive-through. Dar 70% dintre comenzi necesită ajutor uman. Spotify, o firmă de streaming de muzică, a lansat un disc-jockey IA care selectează melodii și face bancuri seci. Recent, Instacart, o companie de livrare de produse alimentare, a eliminat un instrument care genera fotografii cu alimentele vânzătorilor după ce IA a prezentat clienților imagini neapetisante. Marile firme de tehnologie, de asemenea, încorporează propriile lor descoperiri în domeniul IA în ofertele lor destinate consumatorilor. Amazon lansează Rufus, un asistent de cumpărături bazat pe IA pe care niciun cumpărător nu l-a cerut cu adevărat. Google a adăugat IA în Maps, făcând produsul mai „imersiv”, orice ar însemna acest lucru.

Instrumentele pentru salariații cu o calificare mai redusă și-ar putea arăta utilitatea mai devreme. Unele aplicații simple pentru domenii precum relații cu clienții implică IA generic. Cele mai multe întrebări ale clienților sunt simple și se referă la un număr mic de subiecte, ceea ce face mai ușor pentru companii să antreneze chatboții pentru a se ocupa de ele. Câteva dintre aceste inițiative s-ar putea să dea deja roade. Amdocs produce software pentru a ajuta companiile de telecomunicații să își gestioneze facturarea și serviciile pentru clienți. Utilizarea IA generativă, spune compania, a redus timpul de rezolvare a apelurilor clienților cu aproape 50%. Sprinklr, care oferă produse similare, spune că recent unul dintre clienții săi specializat pe produse de lux „a observat o îmbunătățire cu 25%” a calificativelor primite pentru serviciile destinate clienților. Sarcinile administrative de rutină par, de asemenea, predispuse la perturbările produse de IA. „Exemplele de top” din cele 700 de cazuri de utilizare de la Bayer includ joburi banale, cum ar fi „obținerea cu ușurință a datelor din fișiere Excel” și „crearea unei prime schițe în Word”. Unele companii folosesc IA generativă pentru căutare mai inteligentă. La Nasdaq, o binecunoscută firmă de servicii financiare, IA îi ajută pe detectivii de infracționalitate financiară să adune dovezi pentru a evalua tranzacțiile bancare suspecte. Potrivit companiei, acest lucru reduce până la trei minute un proces care poate dura 30-60 de minute.

Davos, Elveția – 18 ianuarie: Sam Altman, CEO-ul OpenAI, vorbește în cadrul Forumului Economic de la Davos

Oferirea de instrumente IA celor mai valoroși angajați ai unei firme, ale căror nevoi sunt complexe, este mai puțin răspândită. Dar este din ce în ce mai vizibilă. Avocații au fost printre primii care le-au adoptat. Allen & Overy, o mare firmă de avocatură, a făcut echipă cu Harvey, un startup IA, pentru a dezvolta un sistem pe care avocații săi îl folosesc pentru a ajuta cu orice, de la activități de due diligence la analiza contractelor. Băncile de investiții folosesc IA pentru a automatiza o parte a procesului lor de cercetare. La Bank of New York Mellon, un sistem IA prelucrează peste noapte datele pentru analiștii băncii și le oferă o schiță brută cu care să lucreze dimineața. „Deci, în loc să se trezească la patru dimineața pentru a scrie analize, ei se trezesc la șase”, explică banca. Mici indulgențe. Sanofi, un producător francez de medicamente, folosește o aplicație IA pentru a oferi directorilor informații în timp real despre multe aspecte ale operațiunilor companiei.

Unele companii folosesc tehnologia pentru a construi software. GitHub Copilot de la Microsoft, un instrument de scriere de coduri IA, are 1,3 milioane de abonați. Amazon și Google au produse rivale. Se pare că și Apple lucrează la unul. Fortive, un conglomerat tehnologic, spune că companiile sale „văd o accelerare mai mare de 20% a timpului de dezvoltare a software-ului prin utilizarea Ai generativă”. Chirantan Desai, director de operațiuni la ServiceNow, o companie de software pentru afaceri, a declarat că GitHub Copilot aduce „câștiguri de productivitate de până la 10%” pentru dezvoltatorii firmei sale. Cu ajutorul instrumentelor IA, Konnectify, un startup indian, a trecut de la lansarea de patru aplicații pe lună la șapte. Sondajele de la Microsoft sugerează că puțini oameni care folosesc Copilot vor să renunțe la program.

Pinterest, o companie de social media, spune că a îmbunătățit relevanța rezultatelor căutărilor din partea utilizatorilor cu zece puncte procentuale datorită inteligenței artificiale generative. CEO-ul Bill Ready a spus că noile modele sunt de 100 de ori mai performante decât cele pe care firma sa le folosea înainte. L’Oréal, una dintre cele mai mari firme de cosmetice din lume, a atras atenția investitorilor cu îmbunătățirea Betiq, un instrument intern pentru măsurarea și eficientizarea publicității și promovării companiei. L’Oréal susține că IA generativă produce deja „creșteri de productivitate de până la 10-15% pentru unele dintre mărcile noastre care o folosesc”.

Oferirea de instrumente IA celor mai valoroși angajați

ai unei firme, ale căror nevoi sunt complexe, este mai puțin răspândită. Dar este din ce în ce mai vizibilă. Avocații au fost printre primii care le-au adoptat. Allen & Overy, o mare firmă de avocatură, a făcut echipă cu Harvey, un startup IA, pentru a dezvolta un sistem pe care avocații săi îl folosesc pentru a ajuta cu orice, de la activități de due diligence la analiza contractelor. Băncile de investiții folosesc IA pentru a automatiza o parte a procesului lor de cercetare.

Acest lucru nu înseamnă că acele mărci vor avea nevoie de cu 10-15% mai puțini angajați. Ca și în cazul revoluțiilor teh­nologice ante­rioare, temerile privind o apocalipsă a locurilor de muncă par a fi deplasate. Până acum, tehnologia pare să creeze mai multe locuri de muncă decât elimină. Un sondaj publicat în noiembrie de Evercore, o bancă de investiții, a constatat că doar 12% dintre corporații cred că IA generativă a înlocuit forța de muncă umană sau o va înlocui în decurs de 12 luni. Deși unele firme de tehnologie susțin că îngheață angajările sau elimină personalul din cauza IA, există puține dovezi de creștere a concedierilor în lumea bogată.

IA generativă produce, de asemenea, noi tipuri de joburi pentru corporatiști. Companii, printre care Nestlé, un conglomerat alimentar, și KPMG, una din marile companii de audit, angajează „ingineri de promptitudine” experți în a obține răspunsuri utile de la chatboții IA. O firmă de asigurări angajează „ingineri de explicații” pentru a ajuta la înțelegerea rezultatelor sistemelor IA. O firmă de bunuri de larg consum care a introdus recent IA generativă în echipa sa de vânzări are acum un „manager de vânzări efectuate de boți” pentru a supraveghea mașinile.

Deși astfel de evoluții nu se vor traduce pentru o perioadă în statistici generale de productivitate, ele influențează deja ceea ce fac angajații cu munci de birou. Unele efecte sunt clar bune. IA permite firmelor să digitalizeze și să sistematizeze datele interne, de la evaluări ale performanței până la înregistrările întâlnirilor, care au rămas anterior împrăștiate. Respondenții la sondajele efectuate de Randy Bean, o firmă de consultanță, au raportat îmbunătățiri majore în stabilirea unei „culturi analitice și a datelor” internă, pe care multe companii o găsesc greu de crescut.

Adopția IA poate avea, de asemenea, anumite consecințe imprevizibile. Deși instrumentele de scriere de coduri AI îi ajută pe inginerii de software să-și facă treaba, o analiză a GitClear, o firmă de software, a constatat că în ultimul an, calitatea acestor lucrări a scăzut. Programatorii pot folosi IA pentru a produce o primă schiță doar pentru a descoperi că este plină de erori sau lipsită de concizie. Ca rezultat, ar putea petrece mai puțin timp scriind coduri, dar mai mult timp revizuind și editând. Dacă alte companii se confruntă cu ceva similar, cantitatea de producție la locul de muncă modern poate crește – pe măsură ce IA produce mai multe e-mailuri și notificări – chiar dacă acea producție ste mai puțin utilă.

Pinterest, o companie de social media, spune că a îmbunătățit relevanța rezultatelor căutărilor din partea utilizatorilor cu zece puncte procentuale datorită inteligenței artificiale generative. CEO-ul Bill Ready a spus că noile modele sunt de 100 de ori mai performante decât cele pe care firma sa le folosea înainte.

Sondajele realizate de IBM, firmă de tehnologie, sugerează că multe companii sunt prudente în ceea ce privește adoptarea IA, deoarece le lipsește expertiza internă în acest subiect. Alții își fac griji că datele lor sunt prea izolate și prea complexe pentru a fi adunate la un loc. Aproximativ un sfert dintre șefii americani interzic în întregime utilizarea IA generative la locul de muncă. Un posibil motiv pentru ezitarea lor ar fi îngrijorarea cu privire la datele companiilor lor. În rapoartele lor anuale, Blackstone, cea mai mare companie de private equity din lume, și Eli Lilly, un gigant farmaceutic, au avertizat investitorii cu privire la riscurile legate de IA, cum ar fi posibila scurgere de proprietate intelectuală către producătorii de modele IA. Anul trecut, Marie-Hélène Briens Ware, director la Orange, a explicat că grupul său de telecomunicații a ridicat protecții pentru bazele de date înainte de a începe testele cu Copilot de la Microsoft.

În cele din urmă, pentru ca mai multe companii să o vadă ca pe un caz simplu, IA generativă trebuie să se îmbunătățească. În noiembrie, Microsoft a lansat Copilot pentru software-urile sale de productivitate, cum sunt Word și Excel. Unii utilizatori îl consideră surprinzător de neplăcut și predispus la blocaje și chiar greoi, chiar și pentru persoanele deja deprinse cu pachetul Office. Mulți șefi refuză să folosească IA generativă pentru operațiuni mai sensibile până când modelele acum pe piață nu vor mai produce rezultate fictive. Recent, Air Canada s-a trezit sub un duș fierbinte după ce robotul său IA de chat a dat unui pasager informații incorecte despre politica de rambursare a companiei aeriene. A fost jenant pentru transportator, dar este ușor de imaginat ceva mult mai rău. Totuși, până și mașina de scris a trebuit să înceapă de undeva. Primele mașini de scris au fost inventate pentru a ajuta persoane oarbe să scrie. Prima mașină de scris vândută la scară comercială, de fapt o sferă de scris, a reușit să-l supere pe Nietzsche.   

Traducere de: Bogdan Cojocaru