Online-ul, vedeta comerțului alimentar în ultimii doi ani, a ajuns să mănânce 1% din vânzări. Până la finalul lui 2022, cota de piață s-ar putea apropia de 3%

♦ Românii cheltuie anual pe bunuri de larg consum peste 20 mld. euro l Cea mai mare parte a acestei sume (60-65%) este lăsată la casele de marcat ale hipermarketurilor, supermarketurilor sau magazinelor de discount ♦ Restul ajunge în comerțul tradițional ♦ În ceea ce privește online-ul, el a devenit relevant în special în pandemie și pare că va câștiga tot mai multă importanță l Acest canal crește precum Făt-Frumos, atât ca urmare a intensificării concurenței în piață, cât și ca urmare a faptului că românii prind gustul shoppingului virtual.

„În România, cumpărăturile alimentare online au o pondere mică, de aproximativ 1%, în totalul comerțului de profil. Acestea continuă însă să crească rapid“, spune Ioana Ilie Dobre, director general al Bringo România.

Platforma de livrări deținută de grupul Carrefour este unul dintre cei mai importanți jucători din piață, ajungând de sărbători anul trecut la un nivel de 10.000 de comenzi pe zi.

„În 2021, Bringo a avut cu peste 50% mai multe comenzi ca anul anterior. În 2022 ne așteptăm să susținem acest ritm de creștere prin introducerea de noi categorii de produse, prin mărirea numărului de parteneri, prin dezvoltarea zonei de food delivery, prin introducerea de oferte și promoții competitive și prin îmbunătățirea semnificativă a aplicației“, explică executivul.

Dezvoltarea jucătorilor deja existentenți, dar și intrarea unor nume noi pe piața online vor duce la creșterea accelerată a vânzărilor, compania de analiză și consultanță Roland Berger vorbind de o cotă de piață de 3% până la finalul anului 2022. La o piață totală de 20-22 mld. euro, o cotă de 3% a canalului de vânzări online ar însemna că românii cheltuie „pe internet“ circa 600-660 mil. euro pe an pentru a-și cumpăra hrană, produse de îngrijire personală sau a locuinței. Spre comparație, până în pandemie acest canal avea vânzări de câteva zeci de milioane de euro anual.

„În ceea ce privește cota de piață a segmentului online în total retail ali­mentar, aceasta a trecut anul trecut de pragul de 1% la nivel na­țio­nal, cu o pondere mai mare în urban. Ne așteptăm la continuarea aces­tei evoluții pozitive. Pe fondul am­bițiilor de dezvoltare și al in­ves­ti­țiilor efectuate de jucători – atât re­tailerii tradiționali prezenți pe piață (Auchan, Carrefour), cât și com­paniile nou-intrate sau cu planuri de intrare (Freshful sau Rohlik), alături de platformele de livrări (Glovo, Tazz) – ne așteptăm ca segmentul online să se apropie de cota de 3% în cursul anului 2022“, afirmă Szabolcs Nemes, managing partner la Roland Berger România.

Unul dintre cei mai noi jucători din această piață a comerțului online alimentar este Freshful, un concept dezvoltat de eMAG. Ideea Freshful a apărut la finalului anului 2020 – începutul lui 2021, după mai multe luni de pandemie de COVID-19, eve­ni­ment care a schimbat atât di­na­mica pieței de comerț, cât și com­­portamentul de consum. În octom­brie 2021, proiectul a fost lan­sat în urma unei investiții de 5 mil. euro, bani ce au mers către tehno­logie, ope­­rațiuni și un depozit frigo­rific pro­priu. Astăzi, compania are în ofertă 20.000 de produse (cam cât un hipermarket mediu), pe care le livrează din depozitul propriu ce măsoară 10.000 mp.

„Avem peste 25.000 de clienți unici, dintre care cei mai mulți sunt recurenți, și peste 550 de pro­du­cători și furnizorii listați în plat­formă. În 2022 va continua creș­terea spectaculoasă a e-commerce-ului în general și a componentei de food & grocery delivery în particular“, spune Anca Leopea, marketing manager, Freshful by eMAG. Ea adaugă că există mult potențial de creștere în sectorul de e-commerce FMCG. Trendul ascendent este ire­versibil, iar oamenii nu vor renunța la a-și comanda cumpără­turile și de a le primi direct la ușă nici după ce pericolul pandemiei va fi trecut.

„Intenționăm astfel să rămânem un business 100% online. Într-un ori­zont de cinci ani, Freshful țintește să atingă 5% cotă de piață în co­merțul alimentar total, iar în 10 ani vrea 10%.“ Dacă piața ar ră­mâne la nivelul actual sau ar crește ușor, într-un deceniu vânzările Freshful ar putea ajunge la 2,5 mld. euro, conform estimărilor făcute de ZF pe baza datelor transmise de com­panie.

Piața de retail alimentar din România s-a maturizat destul de mult în ultimii ani, atât din punct de vedere pondere/ importanță, formate moderne de retail, cât și din punct de vedere al ofertei, al abordării și al strategiei jucătorilor prezenți, spune Szabolcs Nemes, de la Roland Berger Romania. De partea cealaltă, a consumatorilor, există așteptări cu privire la un nivel mai ridicat de personalizare a ofertei. Totodată, avansul tehnologic semnificativ și digitalizarea generală schimbă piața și obiceiurile consumatorilor de a utiliza canalul online.

„Segmentul de e-commerce va continua să crească și în 2022, însă probabil nu la fel de accelerat ca până acum. El rămâne unul dintre pilonii strategici ai businessului Cora. Căutăm să capitalizăm avantajul dobândit în ultimii doi ani și mizăm pe menținerea ritmului de creștere a online-ului, estimând un plus 45% față de 2021“, spun reprezentanții lanțului de magazine. Ei nu oferă detalii privind ponderea acestui canal în total business sau care este valoarea vânzărilor pe internet.

Cora are atât zece hipermarketuri și o serie de magazine de proximitate offline, cât și un magazin propriu online. Retailerul a fost de altfel unul dintre primii jucători care a pariat pe domeniu, într-o perioadă când vânzările virtuale de alimente tindeau spre zero.

„Modelele de business de comerț online alimentar sunt în general neprofitabile, însă necesită investiții mai reduse și implică un cash flow inițial negativ mai mic comparativ cu cele aferente unor magazine fizice“, spune Szabolcs Nemes.

Miza pentru mulți dintre jucători este atragerea unei baze de clienți cât mai mare. Ajungerea la profit este un obiectiv ulterior, adaugă executivul.

„La capitolul de modele operaționale, merită să distingem între ele. Există cele care se bazează pe infrastructura existentă a retailerilor tradiționali, cu livrări din magazine fizice existente, cu sau fără spațiu dedicat pentru procesarea comenzilor online (cum e cazul Cora – n.red.). Există și modele care implică o infrastructură nouă de tip “dark stores”.“ E vorba de spații de până la 300-400 mp, amplasate în cartiere cu densitate mare de populație. Acesta nu sunt deschise publicului, ci sunt doar folosite pentru livrări. Glovo, Tazz sau, mai nou, Auchan le folosește. Un alt model este cel al depozitelor cu suprafață mare, de 5.000–10.000 mp, cum e cazul celor ale Freshful sau Rohlik. Diferențele dintre aceste modele au implicații directe atât asupra investițiilor necesare, cât și asupra eficienței ce poate fi atinsă în funcție de numărul de comenzi primite, explică Szabolcs Nemes.

În ceea ce privește oferta de produse și coșul de cumpărături, există o serie de asemănări și o serie de deosebiri între online și offline. Categoriile de bunuri FMCG sunt în mare parte aceleași ca disponibilitate. Valoarea coșului de cumpărături e mai mare în mediul virtual, în timp ce produsele achiziționate pot diferi de cele din magazinele fizice. Categoria de alimente proaspete este cea mai importantă și în cazul canalului online, dar are o pondere mai mică față de offline, potrivit Roland Berger. În același timp, categoria de îngrijire personală este semnificativ mai importantă pe internet. În ceea ce privește lactatele, acesta este segmentul cel mai redus în mediul vitual, cu o pondere de până la de două ori mai mică față de offline. 

„În coșul cumpărătorilor din online predomină produsele proaspete, de băcănie și dulciurile, dar și detergenții și băuturile.“, spun reprezentanții Cora.

În cazul clienților Bringo, coșul este format în proporție de 50% din produse proaspete – precum măcelărie, pește, fructe și legume, brutărie, lapte și ouă.

„Am văzut o creștere și pe segmentul de farmacii sau produse cosmetice.“

Când consumatorul cumpără în online, caută produsele cu valoare adăugată sau articole bio, de aceea azi coșul mediu este superior celui din comerțul modern offline, spune executivul Freshful. De asemenea, clientul e atent la sezonalitate, trenduri, își dorește transparență, accesibilitate și diversitate.

„La Freshful, valoarea coșului mediu este de 250 lei, într-o ușoară creștere de la debutul crizei din Ucraina. A crescut numărul de produse per coș, a crescut ponderea produselor de bază, dar s-a menținut apetitul foarte mare pentru fresh și ultra-fresh (50% din vânzări sunt fructe și legume, carne și pește, mezeluri și lactate).“

Apetitul consumatorilor pentru online și sumele tot mai mari cheltuite în acest canal atrag investiții din partea jucătorilor deja existenți, dar atrag și atenția unor nume noi. Cehii de la Rohlik sunt cel mai nou retailer care va paria pe segment, urmând a deschide hipermarketul online Sezamo în această primăvară. Compania, la fel ca Freshful, va activa doar în online, acesta fiind modelul de operare pe toate piețele unde grupul e prezent.

Pentru că loc de dezvoltare există încă – și mult (în Marea Britanie cota de piață a comerțului online alimentar merge spre 10%) -, sunt varii schimbări și dezvoltări ce pot apărea în anii care vor urma. O parte dintre ele sunt anticipate, dar o parte cu siguranță nu.