OMV Petrom a raportat vânzări de 9,6 miliarde lei în T1/ 2026, în creștere cu 7%, dar profitul net a scăzut cu 4%, la 1 miliard de lei. Christina Verchere, CEO: Rezultatele reflectă doar parțial creșterea cotațiilor la țiței și carburanți, întrucât am menținut o politică moderată a prețurilor în contextul creșterilor abrupte

OMV Petrom a publicat joi rezultatele financiare pentru primul trimestru din 2026, iar tabloul este mixt: rezultatul din exploatare a crescut semnificativ față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce profitul net raportat a scăzut ușor, din cauza unor factori fiscali și financiari care au contracarat performanța operațională bună.

Rezultatul din exploatare ajustat – indicatorul pe care compania îl consideră cel mai relevant pentru a măsura performanța curentă, eliminând efectele contabile ale variației stocurilor și elementele nerecurente – a ajuns la 1,465 miliarde lei în ianuarie-martie 2026, față de 1,263 miliarde lei în același trimestru din 2025, un avans de 16%. Profitul net raportat a fost însă de 1,028 miliarde lei, cu 4% mai mic decât cei 1,070 miliarde lei din T1 2025. Diferența vine în principal din veniturile din dobânzi mai mici – compania a încasat 124 milioane lei față de 195 milioane lei în T1 2025 – și dintr-o rată de impozitare ceva mai ridicată.

Veniturile din vânzări au crescut cu 7%, la 9,574 miliarde lei, susținute de prețuri mai mari la produsele petroliere și volume mai mari de gaze și energie electrică vândute, parțial compensate de prețuri mai mici la gazele naturale.

Christina Verchere, directorul general al companiei, a descris trimestrul ca unul marcat de turbulențe, dar în care activele grupului au funcționat bine. „Într-un prim trimestru extrem de volatil, activele noastre au înregistrat o performanță solidă, rafinăria și centrala electrică funcționând la capacitate maximă”, a spus Verchere. Ea a mai adăugat că rezultatele financiare reflectă doar parțial creșterea cotațiilor la țiței și carburanți, întrucât compania „a menținut o politică moderată a prețurilor în contextul creșterilor abrupte din martie”.

Privind pe segmente de activitate, imaginea este inegală. Explorarea și producția – segmentul tradițional al companiei – a înregistrat un rezultat operațional de 660 milioane lei, față de 827 milioane lei în T1 2025, o scădere de 20%. Cauzele principale sunt prețurile mai mici ale gazelor naturale pe piața românească față de acum un an, volume mai mici de țiței vândut și un curs de schimb nefavorabil – dolarul s-a depreciat față de leu. Producția totală de hidrocarburi a scăzut cu 3,1%, la 104,2 mii de barili echivalent petrol pe zi.

Rafinarea și marketingul a mers în sens invers: rezultatul operațional ajustat a crescut la 506 milioane lei, de la 395 milioane lei în T1 2025, un plus de 28%. Marja de rafinare a sărit cu 74%, la 14,3 dolari pe baril, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat fluxurile de aprovizionare globale și a împins în sus diferențialele pentru motorină și kerosen. Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a rămas la 98%.

Cel mai spectaculos reviriment a venit din segmentul gaze și energie, care a trecut de la un rezultat negativ de 86 milioane lei în T1 2025 la un profit operațional de 339 milioane lei în primele trei luni din 2026. Centrala electrică Brazi a produs 1,6 TWh de energie electrică, cu 32% mai mult față de acum un an, acoperind 11% din mixul de generare al României. Îmbunătățirea vine și din de-reglementarea pieței de energie electrică, intrată în vigoare din iulie 2025, care a permis marje mai bune pentru energia vândută.

Investițiile au totalizat 1,594 miliarde lei, cu 14% peste nivelul din T1 2025, direcționate în principal spre proiectul Neptun Deep din Marea Neagră și spre proiectele cu emisii reduse de carbon – hidrogen verde la Petrobrazi și parcuri eoliene în parteneriat cu Renovatio Group. Compania a contribuit la bugetul de stat cu 4,1 miliarde lei în trimestru, cu 9% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Contextul în care operează compania în 2026 este complicat de intervențiile guvernamentale legate de criza din Orientul Mijlociu. Guvernul român a declarat stare de criză pe piețele de petrol și carburanți pe o perioadă inițială de trei luni și a plafonat marjele la benzină și motorină la nivelurile din 2025, limitând astfel capacitatea companiei de a profita de marjele ridicate de pe piața internațională. O contribuție de solidaritate a fost introdusă și în segmentul de explorare și producție, în funcție de cotațiile Brent.