Home Actualitate Omul care alege oameni
Actualitate

Omul care alege oameni

Andrei Câmpean a absolvit facultatea de Psihologie însă nu a profesat pentru mult timp. A ales să își dezvolte cariera în domeniul resurselor umane, mai exact în recrutare. A lucrat pentru giganți precum Nokia și Verizon, iar acum pentru Amazon. A început pe piața din România, iar apoi s-a mutat în Irlanda, unde locuiește și astăzi și unde recrutează angajați pentru unele dintre cele mai puternic…

Omul care alege oameni
Omul care alege oameni · Foto: Business Magazin

Nu se gândește să se întoarcă în România deși recunoaște că îi e dor de mâncarea de acasă, de cei dragi și de limba română. Pentru a-și stinge din dor, vine de 3-4 ori pe an să-și vadă familia și prietenii, dar nu are în plan să revină definitiv, nu în curând cel puțin. Îi surâde totuși ideea de a face pași în antreprenoriat în România, însă acesta este deocamdată mai degrabă un gând, nu un plan.
„Nu știu dacă mă întorc în țară, sincer. Mi-aș dori să vin ca antreprenor pentru că sper să aduc diversitate pe scena românească”, explică executivul.

Andrei Câmpean a plecat în noiembrie 2016 din România cu gândul de a sta cel puțin 2-3 ani în străinătate. A pornit de la ideea „Hai să încercăm și acest international experience, să vedem ce ne învață, cum ne putem descurca”. 

Se descrie ca o persoană care nu are probleme să iasă din zona de confort, care nu alege să stea „în bulă”, motiv pentru care a ales să accepte un job în Irlanda. Avantajul este că și soția sa are o mentalitate similară, după cum spune chiar el. „După mai bine de doi ani, concluzia este că nu cred că ne mai întoarcem prea curând în țară. Am plecat din dorința de a încerca și altceva. De ce nu? Și am ajuns la concluzia că acasă poate fi oriunde.”

Revine în România periodic pentru a-și vizita fratele geamăn, familia și prietenii, dar se întâmplă să fie și el gazdă pentru cei dragi. Alteori aleg să își petreacă împreună concediile. „Cred că noi, românii, trebuie să ne iubim mai mult unul pe celălalt, dar și pe noi înșine. Din păcate, fiind plecat din România, se vede și mai tare că noi suntem fiecare pe cont propriu și mai puțin dispuși să ajutăm.”
Ultima dată a venit în România în noiembrie 2018 și nu vede nicio schimbare în bine. „Am făcut tot două ore de la aeroport în Brâncoveanu, la ora 7.00 pm.”

Crede că infrastructura trebuie clar îmbunătățită și mai crede că trebuie îmbunătățite și cultura civică, educația despre vot, despre democrație. De altfel, cel mai puțin îi e dor de politica din țară, de trafic și de căldura insuportabilă din iulie-august. Recunoaște însă că și în Dublin (capitala Irlandei) e trafic.

„Aici au însă LUAS (metrou ușor) și acesta îmi permite să ajung în 25 de minute la job fără să fiu nevoit să merg zilnic cu mașina.” Când locuia în vestul Dublinului naveta era de 45 de minute la dus, doar că avea de parcurs 20 de kilometri pe centura orașului, care este de altfel autostradă cu patru benzi. Tot la capitolul comparație între cele două țări, Andrei Câmpean spune că irlandezilor le plac ceaiul și cafeaua, așa că acolo se pune accent pe cafea bună, atât la birou cât și în localuri. „Iar eu am îmbrățișat cu drag această cultură.”

Totodată, lanțurile mari de cafenele pierd teren zilnic în fața micilor antreprenori „și mă bucură să văd asta, pentru că atunci calitatea crește”. Mâncarea irlandeză nu este neapărat pe placul său, deși executivul spune că scena culinară este variată, fiind acoperite toate specialitățile, de la zonele orientale, asiatice, la cele europene. „Apar restaurante zilnic în Dublin și cred că mi-ar trebui cam trei ani să le explorez pe toate.” Și totuși, îi e dor de mâncarea de acasă. „Mi-e dor și de limba română, sincer. S-o aud pe stradă, la job, la radio, în fiecare moment. Mi-e dor de cei dragi. România este o țară minunată cu bogățiile ei.”

Andrei Câmpean a absolvit Facultatea de Psihologie și Științele Educației (Universitatea București) în 2008, însă a început să lucreze încă de pe băncile facultății ca terapeut pentru copiii cu autism și ADHD. „Cred că am fost mereu atras de a încerca lucruri noi și de a explora lumea, așa că nu a fost surpriză pentru nimeni când în 2009 am plecat să lucrez la un centru de recuperare pentru copii cu disabilități de intelect în Leeds, Marea Britanie.” A fost o experiență de un an ce i-a oferit acea deschidere „spre vest“, după cum o numește el. A revenit în 2010 în București și a decis să se orienteze către un alt domeniu față de terapie. A vrut să își utilizeze și cunoștințele din facultate, așa că a decis să meargă către zona de HR, cu precădere pe recrutare.
„Am urmat câteva cursuri și am început să lucrez pe un proiect de mass recruitment în Manpower.” A crescut rapid în companie, dar și-a dorit mai mult, după cum zice el.
„Am vrut să fiu in-house (angajat direct de o companie – n.red.), nu doar să recrutez și să plasez profesioniști, dar și să pot construi bugete, planuri de recrutare, să văd cum oamenii se dezvoltă și promovează, să sărbătoresc succesele mele și ale lor, să învăț din greșelile de recrutare. Cine zice că nu face greșeli minte.” Și a reușit să facă toate astea în cadrul retailerului Mega Image. A fost angajat ca senior recruiter pentru zona de head-office (birou central), unde a mărit headcountul cu 30%. A recrutat de la recepție și achiziții la resurse umane, marketing sau IT.

„Și după doi ani și jumătate a venit din nou acel moment când am realizat că vreau mai mult de la mine. Așa că am acceptat o poziție de HRBP (HR business partner) la o companie cu 150 de angajați unde mă ocupam de partea de training și dezvoltare, de recrutare și de strategia de HR.” Crede că ar fi ajuns director de HR dacă nu ar fi apărut în scenă soția sa, pe care chiar el a recrutat-o. Avea deschisă o poziție de vânzări la Timișoara, pentru care a primit CV-ul celei care avea să-i devină parteneră de viață.
„Inițial, din CV părea supracalificată pentru ce căutam noi, dar am vrut să «investighez» mai departe. Andreea s-a dovedit a fi candidatul ideal pentru poziția aceea.”

Astfel, din motive personale, a ajuns să se mute la Timișoara, la circa șase luni de la momentul în care s-au cunoscut. S-a angajat atunci la Nokia, prin compania Accenture. „Eram responsabil de zona MENA (Orientul Mijlociu și Nordul Africii – n.red.) pentru centrele Nokia – recrutând de la tech support engineers la software și systems engineers.” Nu a durat mult și a fost contactat de gigantul irlandez Voxpro pentru a-i ajuta cu deschiderea unui call center în București. 

Poziția a fost în Cork, Irlanda, la sediul central al Voxpro, iar Andrei Câmpean avea deplasări o dată la două săptămâni în București. „Am recrutat tot stafful cu circa două luni înainte de time-line-ul prevăzut. A fost vorba de 155 de angajați – de la agenți în call center, team leaderi, la manageri de operațiuni, HR și IT. A fost un proiect senzațional să pot avea ocazia de a construi o echipă de la zero.”
Experiența Cork nu a fost exact ce și-au dorit însă. E vorba de un oraș frumos, însă prea mic pentru un bucureștean. Atunci, executivul român a primit o propunere pentru o poziție la Verizon Connect, divizia de telematics a Verizon. Acolo a recrutat 80% personal de vânzări, dublând echipa de profil din EMEA, mai exact 150 oameni.

„Întotdeauna am avut această pasiune pentru a construi echipe, de a aduce oamenii împreună, așa că am acceptat următoarea ofertă, cea a AWS (divizia de cloud computing a Amazon).” Lucrează pentru companie din decembrie 2018 și, spune el, ajută la construirea unor echipe tehnice pentru diversele produse ale companiei, precum CloudWatch, Redshift, Pinpoint, Elasticache sau AuroraDB.
„În prezent sunt senior technical recruiter în cadrul AWS Dublin, iar pozițiile pentru care recrutez sunt de software engineers (front și backend), systems engineers, DBA, TPM.” În ultimii cinci ani executivul român a recrutat nu doar pentru România, ci și pentru țări precum Marea Britanie, Irlanda, Franța, Germania, Olanda, Portugalia, Spania sau Polonia. Și povestea continuă.

Cum arată o zi la birou?

De regulă ajung la birou în jur de 8:30 ca să pot mânca micul dejun și să mă bucur de cafeaua de dimineață. Apoi, după ce îmi citesc mailurile, îmi fac un to do list și îmi prioritiez activitățile.
O zi obișnuită mă găsește în interviuri, discutând cu candidați, în meeting-uri cu managerii pentru a stabili planul de atac pentru următoarea perioadă sau în meeting-uri operaționale cu echipa mea.
Ținând cont că recrutăm din toată lumea pentru echipele din Dublin, în fiecare zi ai ceva nou de învățat. Standardul în Amazon este probabil cel mai înalt din zona tech (drept dovadă, AWS – divizia de cloud computing a Amazon este market leader detașat față de ceilalți competitori), așa că o zi obișnuită mă găsește întotdeauna lucrând la noi soluții pentru a atrage și reține cei mai buni angajați în zona tech.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună