Omul atât de bogat că a dat o gaură de 1 mld. dolari în buget atunci când s-a mutat în alt stat ca să scape de taxe

Când Jeff Bezos, fondatorul Amazon și unul dintre cei mai bogați oameni din lume, a decis să se mute din statul Washington în Florida, gestul a părut la prima vedere o alegere personală. În realitate, potrivit estimărilor, mutarea a avut un impact bugetar potențial de sute de milioane de dolari, care cumulat poate ajunge până la aproximativ 1 miliard de dolari, sumă pe care statul Washington nu a mai încasat-o din taxe, scrie Benzinga.

Efectul nu a venit dintr-o singură decizie, ci dintr-o schimbare de context fiscal. În 2022, Washington a introdus un impozit de 7% pe câștigurile de capital peste un anumit prag anual, cu scopul de a finanța educația publică. Acest tip de taxă are însă o particularitate esențială: veniturile sunt generate în mare parte de un număr extrem de mic de contribuabili foarte bogați, ale căror decizii pot schimba radical estimările bugetare.

După relocarea în Florida, stat care nu percepe impozit pe venit sau pe câștiguri de capital la nivel de stat, Jeff Bezos a început un program amplu de vânzare de acțiuni Amazon, tranzacții fiind evaluate la mai multe miliarde de dolari. Potrivit estimărilor, dacă aceste vânzări ar fi avut loc în perioada în care Bezos era rezident fiscal în Washington, statul ar fi putut încasa între 600 de milioane de dolari și aproape 1 miliard de dolari din impozitul pe câștigurile de capital, în funcție de prețul acțiunilor și de volumele tranzacționate.

Autoritățile din Washington nu vorbesc oficial despre o pierdere concretă și nu contestă legalitatea mutării. Din punct de vedere juridic, decizia este perfect legală. Din punct de vedere bugetar însă, cazul a devenit un exemplu despre vulnerabilitatea unui sistem fiscal care se bazează pe contribuțiile unui grup foarte restrâns de persoane cu averi uriașe.

Statul nu a intrat într-o criză financiară din cauza plecării lui Bezos, dar episodul a ridicat semne de întrebare legate de stabilitatea și predictibilitatea veniturilor publice. Atunci când o parte importantă a finanțării pentru educație sau infrastructură depinde de câteva nume, bugetele devin sensibile la decizii individuale precum relocarea într-un alt stat sau amânarea unor tranzacții.

Privind dincolo de povestea clasică a miliardarului „self-made”, cazul lui Bezos ilustrează o realitate tot mai vizibilă în economiile dezvoltate: într-o lume în care capitalul și persoanele cu averi foarte mari se pot muta rapid, concurența fiscală dintre state devine tot mai dură, iar impactul deciziilor individuale poate fi comparabil cu cel al unor mari companii.

Mutarea fondatorului Amazon nu este un gest excepțional, ci unul rațional din punct de vedere economic. Pentru autorități, însă, este un semnal clar că atunci când un singur om poate muta, printr-o schimbare de adresă, venituri potențiale de ordinul miliardelor de dolari, problema nu mai este persoana, ci arhitectura sistemului fiscal.