Omer Tetik, Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piață, reacționează la informațiile privind introducerea unor impozite noi pe profitul excesiv al băncilor

Conform informațiilor vehiculate pe piață, coaliția de guvernare discută o impozitare suplimentară pe profitul băncilor, în plus față de taxa pe activele bancare introdusă acum mai bine de un an. Formularea din documentul de guvernare este: taxarea profitului excesiv al băncilor pentru o perioadă limitată.

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, spune că nimeni nu i-a prezentat până acum vreo variantă de taxare suplimentară a băncilor și nici nu a fost invitat la discuții, în condițiile în care BT este cea mai mare bancă din România, unde acționarul principal sunt indirect peste 8 milioane de români prin Pilonul 2 de pensii (4,75% din salariul brut al fiecărui salariat se duce în Pilonul 2 de pensii administrat de cele 7 societăți).

Răspunzând luni dimineață unor întrebări ZF, el spune că orice creștere suplimentară a impozitării băncilor va reduce capacitatea de creditare a economiei reale, a firmelor și a persoanelor fizice.

”Băncile folosesc o bună parte din profit pentru a-și crește capitalul, nu pentru a-l distribui acționarilor. Iar fiecare leu  de capital înseamnă 5 lei care merg către creditarea firmelor și a populației”.

El spune că aceste cote diferite de impozitare, care sunt discriminatorii, ar duce la scăderea interesului investitorilor în a susține sectorul bancar românesc, pentru că ar obține randamente mai bune în alte sectoare și în alte țări, și ar conduce la un sector bancar mai slab, care nu va avea forța să susțină investițiile și economia.

Băncile vor să finanțeze economia și firmele la costuri cât mai reduse posibil pentru a crește activele bancare totale și intermedierea financiară, dar costurile de finanțare din România sunt influențate în primul rând de nivelul ridicat al dobânzilor pe care chiar statul le plăteste la titlurile de stat, nivel care este determinat de cererea ridicată care vine din cheltuielile publice mari, care trebuie finanțate.

Omer Tetik afirmă că o creștere a pachetului fiscal total cu 1pp din PIB înseamnă o scădere economică de 0,5%, iar în sectorul bancar impactul este semnificativ mai mare, ”chiar dublu, după calculele noastre, prin mecanismul reducerii creditării”.

El spune că orice creștere a impozitării va afecta cei 8 milioane de români care sunt acționari indirecți ai Băncii Transilvania și ai altor bănci listate prin Pilonul 2 de pensii.

Pe lângă impozitarea suplimentară a băncilor, coaliția ia în discuție și creșterea de zece ori a impozitului, de la 1% la 10%, pentru deținerile mai mari de un an, ceea ce va însemna o scădere a interesului investitorilor pentru piața de capital românească .

Luni la prânz, acțiunile Băncii Transilvania erau în scădere cu 1% pe bursă, după ce au apărut informații referitoare la taxarea suplimentară a băncilor. Acțiunile BRD erau în scădere cu 1,5%.

Vedeți aici evoluția profitului sectorul bancar în T1/2025

Mai jos aveți răspunsurile lui Omer Tetik la întrebările ZF referitoare la taxarea suplimentară a profitului din sistemul bancar:

ZF: Aveți informații despre posibile discuții în legătură cu suprataxarea băncilor?

Omer Tetik: Sistemul bancar este deja suprataxat în România. Nu avem informații despre discuții active, în zona politică, despre o eventuală suprataxare a băncilor – aceste zvonuri sunt frecvente la fiecare modificare a legislației și de cele mai multe ori se dovedesc neadevărate.

ZF: Totuși, ce impact potențial ar avea orice creștere a impozitării băncilor asupra economiei?

Omer Tetik: Orice creștere a impozitării băncilor ar reduce imediat capacitatea de creditare a economiei reale, a firmelor și persoanelor fizice. Băncile folosesc o parte semnificativă a profitului pentru a-și crește capitalul, nu îl distribuie acționarilor. Iar fiecare leu de capital înseamnă cinci lei care merg către creditarea firmelor și a populației.

In cazul nostru, la BT – aferent profitului anului trecut, aproape 2 miliarde de lei merg către capital, iar asta ne va permite, în linii mari, să creștem cu 10 miliarde de lei sumele care merg catre creditare. Asta inseamna că am capitalizat 55% din profit, tocmai pentru a crește creditarea.

Acesta este un efect multiplicator evident, care contribuie la creșterea prosperității, pentru că creditele generează locuri de muncă, investiții și stimulează consumul populației.

România are nevoie de finanțare publică și privată ca să crească economia, investițiile, locurile de muncă și salariile, nu să reducă acești parametri, prin suprataxare discriminatorie.

În plus, țara noastră trebuie să reducă inechitatea fiscală și diferențele de impozitare, adică să uniformizeze cotele, nu să le diferențieze și mai mult, pentru că în acest fel interferează în mecanismele pieței libere și îngreunează colectarea. Nu ar fi acceptabil ca în anumite domenii să existe cote de impozitare diferite, pentru că asta înseamnă că unele sectoare sunt subminate, cu impact asupra competitivității. Concret, cote diferite de impozitare ar duce la scăderea interesului investitorilor în a susține sectorul bancar (obținând randamente mai bune în alte sectoare sau țări) și ar conduce la un sector bancar mai slab, care nu va avea forța să susțină investițiile și economia.

ZF: Companiile vă reproșează că nu dați credite. De ce?

Omer Tetik: Băncile își doresc să finanțeze economia și firmele, la costuri cât mai reduse posibil și astfel să crească nivelul de intermediere financiară din România și activele bancare totale. Este în primul rând interesul nostru și asta deja se întâmplă, în limitele impuse de reglementări și corelat cu capitalul pe care îl au companiile, astfel încât să avem un sistem bancar sigur și sănătos pentru toți clienții. Costurile de finanțare – în România – sunt în primul rând influențate de nivelul ridicat al dobânzilor pe care chiar Statul le plătește la titlurile de stat, nivel determinat de cererea ridicată (determinată de cheltuielile mari, care trebuie finanțate). Ne dorim și este și în interesul nostru ca aceste costuri de finanțare să fie cât mai reduse și astfel populația, firmele și Statul să se finanțeze cât mai ieftin.

ZF: Care va fi influența pachetului fiscal asupra economiei și în particular asupra băncilor?

Omer Tetik: România trebuie să se concentreze pe reducerea risipei, nu pe creșterea impozitării, pentru că estimarea noastră este că orice creștere a impozitării se va vedea în scăderea creșterii economice și înseamnă recesiune – o creștere a poverii fiscale cu 1 pp va genera scădere a PIB de 0,5 pp. În sectorul bancar, impactul este semnificativ mai mare, chiar dublu, după calculele noastre, prin mecanismul reducerii creditării. Practic, un leu impozitat suplimentar asupra băncilor poate genera o scădere economică tot de un leu. Deci, impozitarea băncilor ar avea un impact dublu și devastator asupra economiei.

ZF: Banca Transilvania este cea mai tranzacționată acțiune de la Bursă. Ce impact va avea creșterea suplimentară a impozitului?

Omer Tetik: La fel de important, impozitarea suplimentară a băncilor ar impacta semnificativ piața de capital – să nu uităm că unul dintre acționarii semnificativi ai sistemului bancar – și, cu siguranță, valabil în cazul Băncii Transilvania – este sistemul de pensii. Orice creștere a impozitării va afecta 8 milioane de oameni care sunt acționari indirecți ai BT și altor bănci listate. Avem încredere că deciziile au și vor avea la bază analize responsabile cu privire la impact.