Omenirea peste o sută de ani - tablou mai mult sau mai puțin virtual
Dacă e să citim superficial cartea lui Michio Kaku, am putea crede că ne aflăm în fața unui volum de Science Fiction. Parcurgând-o cu atenție, realizăm că F-ul din SF nu prea își are rostul.
Michio Kaku este fizician și teoretician al fizicii, futurolog și vedetă de televiziune, în cadrul unor emisiuni – pe Discovery Science, de pildă – de popularizare a științei. A scris, cu circa trei ani în urmă, Fizica imposibilului, care a devenit best-seller New York Times. În prezentul volum, Kaku continuă aventura cunoașterii la limita posibilului și ne înfățișează, într-o viziune provocatoare și exaltantă, ceea ce ne așteaptă în următoarea sută de ani, din punctul de vedere al descoperirilor științifice.
Spre deosebire de precedentul său volum, unde elanurile proiective constituiau rodul unui pariu individual cu viitorul, cel de acum este bazat pe dialogul cu circa trei sute de savanți, care au început deja să dea formă viitorului în propriile lor laboratoare. Concluziile ies, prin urmare, din zona vagă și oraculară, și se apropie, în spirit pozitiv, de un “posibil” căruia i s-a schițat deja temelia.
Cartea lui Kaku încearcă să vadă cum va fi viața de zi cu zi în anul 2100, cine vor fi câștigătorii și perdanții viitorului, în ce fel se va dezvolta economia mondială și care vor fi națiunile care vor prospera. Asta, în termeni de panoramă. În detaliu, el ne prezintă toate acele mici sau mari miracole științifice care ne vor schimba traiul și raporturile cu universul: internetul prezent în lentilele de contact, posibilitatea de a recunoaște, dintr-o clipire, fețele oamenilor pe care îi întâlnim, de a le afișa biografia și chiar de a le traduce spusele cu subtitrare. Vom putea beneficia de nanoreceptori inserați fie direct în scoarță, fie în locurile familiare din casă, care ne vor informa în legătură cu schimbările semnificative, care ne vor scana ADN-ul și celulele, spre a ne avertiza în legătură cu orice posibilă maladie. Speranța de viață va crește semnficativ, iar savanții vor fi capabili să creeze, folosind medicina moleculară, organe pentru transplant și, în același timp, să încetinească procesul de îmbătrânire. Vor apărea roboții dotați cu emotivitate, rachetele cu antimaterie, vederea cu raze x și capacitatea de a crea noi forme de viață.
O carte fascinantă, o lectură agreabilă, o doză remarcabilă de optimism, ca antidot la agresiunile actualei crize.
Michio Kaku, “Fizica viitorului”, Editura Trei, Colecția “Acum pentru viitor”, București, 2012