Olimpici la indicatori economici, repetenți la indicatori de calitate a vieții

România a înregistrat cea mai mare creștere a PIB, PIB per capita sau salariu mediu din țările din regiune, dar creșterile statistice nu s-au reflectat destul în calitatea vieții. La o serie de indicatori, începând de la procentul de populație rurală și până, la accesul la rețeaua de canalizare sau de gaze, România a rămas în urmă.

Deși o economie cu o pondere industrială importantă, de 20-25% din PIB, consumul de energie electrică din România pe cap de locuitor este cel mai mic din regiune, conform datelor Organizației Națiunilor Unite (ONU) din 2021, cele mai recente date agregate de instituție.

2,3 MW pe cap de locuitor s-au consumat în perioada amintită în România, în vreme ce în Ungaria consumul a fost mai mult decât dublu, iar în Austria și Germania triplu.

Dincolo de consumul industrial, consumul redus de energie indică și calitatea vieții populației. Spre exemplu, în 2023, 2 din 10 gospodării din România spală „la mână”, pentru că nu au mașină de spălat rufe, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). În definitiv, și dacă și-ar permite să cumpere un astfel de aparat, intervine o altă problemă: accesul la rețeaua de apă sau de canalizare. Iar datele de la INS sunt certe: 40% din populația României nu are acces la rețeaua de canalizare.

Între timp, România a depășit, pe medie, Ungaria la PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare, adică ajustat cu prețurile și salariile. Cifra însă, deși arată în mod cert un avans, nu ține de cald, pentru că România, din poziția de pretendent la  locul 1 la producția de gaze în UE, are în continuare o treime din populație care se încălzește cu lemne. Povestea este veche, dar de actualitate: în Ungaria, o țară care produce 10% din gazul produs de România, densitatea rețelei de gaze este de  1 km de conducte la 1 km pătrat de suprafață. În România, este de cinci ori mai mică: 200 de metri la 1 km pătrat.

Cifrele de la Eurostat mai arată că România a rămas una dintre puținele țări în care majoritatea populației trăiește în mediul rural. Conform datelor sursei citate, 54% din populația României, adică peste 10 mil. de locuitori, trăiește în mediul rural. Procentul este în ușoară scădere față de anul 1998, dar nu datorită urbanizării. În aceeași perioadă de timp, populația totală a României a scăzut cu 3,5 mil. de persoane, pe datele Eurostat, majoritatea din mediul rural. În mediul urban și urban mic – intermediar, conform clasificării Eurostat – sunt 8,8 mil. de persoane, o cifră similară cu anul 1998.

Spre comparație, Bulgaria are doar 13% din populație în mediul rural, Cehia 21%, iar Germania 16%. 18% din populația maghiară trăiește la sate.

Lista indicatorilor de calitate a vieții sau de igienă poate continua cu date legate de infrastructura rutieră și feroviară, unde, deși sunt progrese în ultimii trei ani la nivel de șantiere deschise, în ultimii 35 de ani s-a bătut pasul pe loc. Cifrele vin în contrast cu creșterea economică sau a veniturilor medii ale populației, însă și în această zonă există nuanțe: zone precum marile orașe au crescut și au tras toată România după ele, dar prăpăstiile între regiuni sau chiar între județe vecine s-au adâncit.

Cel mai mic consum de energie

Consumul de energie pe cap de locuitor (2021).

Consumul de energie electrică este unul dintre cei mai importanți indicatori despre industria unei țări. Cu cât o țară consumă mai multă energie, cu atât are o industrie care produce mai mult, pentru că industria este cel mai mare consumator de energie dintr-o țară. Pentru ca datele să fie comparabile, ONU a împărțit cererea de energie pe cap de locuitor. Indicatorul vorbește despre mai mult decât industrie și arată și dotarea locuințelor cu electrocasnice de bază, precum mașina de spălat, nemaivorbind de cuptoare electrice, plită electrică sau mașină de spălat vase.

Ca melcul

Evoluția rețelei de canalizare. Doar 6 din 10 români au acces la rețeaua de canalizare, în vreme ce restul de 40% sunt dependenți de fose septice sau de toaleta din curte. Mai mult, la începutul anului 2024, mai mult de 200 de școli din România aveau grupuri sanitare în curte, fără acces la rețeaua de canalizare.

România, o țară rurală

Procentul de urbanizare a României a crescut de la 44% în 1998 la 46% în 2023, conform datelor oferite de Eurostat, biroul european de statistică.

Eurostat are această clasificare pe trei zone: rural, urban mic (intermediar) și urban mare. Dacă este vorba de urban, România a bătut pasul pe loc în cei 26 de ani, pentru că practic a scăzut populația totală, iar oamenii au plecat, în cea mai mare parte, din mediul rural în țări din vest. România rămâne una dintre puținele țări europene preponderent rurale, cu 54% dintre cetățeni locuind la sat.

La coadă, deși în vârful producției

Densitatea rețelei de gaze raportată la suprafață.

România este pe cale să devină cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, acum ocupând locul doi în bloc. Este un paradox, pentru că, în aceeași vreme, are și una dintre cel mai puțin dezvoltate rețele de gaz, iar astăzi o treime din gospodăriile din România se încălzesc cu lemne, peleți sau alte soluții de încălzire a locuinței.