Oficial BCE: BCE va finanța băncile din Grecia atâta vreme cât rămân solvabile

“Vom continua să extindem lichidatatea disponibilă pentru băncile din Grecia atât timp cât acestea sunt solavabile și au garanții adecvate, așa cum se întâmplă în prezent”, a declarat Coeure într-un interviu acordat publicației Kathimerini.

Oficialul BCE consideră că sprijinul acordat Greciei până în prezent este “considerabil”, amintind totodată faptul că BCE a crescut aproape în fiecare săptămână din acest an fondurile disponibile pentru băncile grecești prin facilitatea de urgență, “în conformitate cu nevoile sistemului” bancar elen.

În prezent, plafonul facilității de asistență financiară de urgență ELA (emergency liquidity assistance) se situează la 74 de miliarde de euro.

Declarațiile lui Coeure vin în contextul în care în presă au apărut informații potrivit cărora BCE ar analiza diferite modalități pentru a reduce finanțările acordate băncilor din Grecia prin programul de asistență financiară de urgență ELA.

Printre măsurile analizate de BCE pentru limitarea finanțărilor se numără reducerea sumei maxime care poate fi accesată prin ELA, precum și majorarea nivelul de “haircut” (marja care se deduce din valoarea de piață a activelor eligibile pentru a se obține valoarea ajustată a acestora) pentru garanțiile depuse de băncile din Grecia.

Potrivit surselor Bloomberg, tot mai mulți membri din Consiliul Guvernatorilor al BCE s-au pronunțat împotriva suplimentării lichidităților oferite băncilor elene prin ELA.

Băncile elene sunt dependente de fondurile ELA pentru suplimentarea lihidităților, în condițiile în care BCE refuză, începând cu luna ianuarie, să mai accepte obligațiuni emise de guvernul de la Atena drept garanții pentru noi credite acordate instituțiilor bancare din Grecia.

Oficialul BCE a precizat, de asemenea, că sistemul bancar elen este “mai bine capitalizat decât înainte”, datorită injecțiilor de capital din ultimii ani și a progresului în procesul de restructurare a instituțiilor bancare.

Coeure a declarat că nu se pune problema ieșirii Greciei din zona euro, întrucât “zona euro are nevoie de Grecia la fel de mult cum Grecia are nevoie de euro”, iar populația țării își dorește menținerea monedei euro.

Grecia mai poate accesa o tranșă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro încheiat în 2010 cu FMI, UE și BCE, însă creditorii țării au condiționat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate, reforme pe care guvernul de la Atena refuză să le implementeze pentru a nu împovăra și mai mult populația.

Miniștrii din zona euro au cerut de mai multe ori guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă în urma acordului încheiat cu creditorii internaționali în luna februarie, întrucât măsurile propuse nu sunt suficient de concrete.

În acest sens, Coeure a afirmat că există “un progres concret” în negocierile cu Grecia. Ministrul grec de finanțe, Yanis Varoufakis, a declarat marți că guvernul de la Atena și creditorii săi internaționali au început să reducă diferențele de viziune, întrucât ambele părți înțeleg că cea mai bună șansă pentru a ajunge la un acord este compromisul, potrivit Bloomberg.

Miniștri de Finanțe ai statelor din zona euro se întâlnesc la Riga, în Letonia, pe 24 aprilie, pentru a discuta situația Greciei.