OBORUL, turnul Babel al Bucureștiului: Cum reușește Oborul - care timp de mai bine de un secol a fost și continuă să fie un loc unde banii schimbă mâinile - să satisfacă în era online-ului și a social media nevoile și curiozitățile oamenilor de pretutindeni, indiferent de generație, de statut social și de preferințe?

Zona comercială Obor – ce cuprinde Piața Obor, Halele Obor, Zona 6 – Piața de Produse Casnice și de Uz Gospodăresc, Hala Terminal Piața Obor, dar și Bazarul Obor din apropiere – a devenit treptat, în ultimii ani, UN „turn babel” al Bucureștiului, atrăgând comercianți și vizitatori din toate colțurile lumii. Cum reușește acest spațiu – care timp de mai bine de un secol a fost și continuă să fie un loc unde banii schimbă mâinile – să satisfacă în era online-ului și a social media nevoile și curiozitățile oamenilor de pretutindeni, indiferent de generație, de statut social și de preferințe?

Fie că sunt localnici care vin la piață pentru a-și face cumpărăturile săptămânale de fructe și legume, fie că sunt vizitatori străini care aleg să admire această destinație devenită turistică și să savureze un mic autentic, fie că sunt imigranți care au găsit aici locul care să le mai aline dorul de casă, Oborul este locul lor. Este locul tuturor. Unde mai pui că aici își dau întâlnire sute de producători autohtoni, sute de comercianți locali și, mai nou, o serie de antreprenori de peste hotare, care aduc în inima Bucureștiului câte ceva din savorile altor tărâmuri îndepărtate. „Merg la Obor aproape în fiecare weekend când sunt acasă în București, și asta de mai bine de 20 de ani. De ce? Pentru că stau la circa șapte minute de piață, pentru produse proaspete, bineînțeles, dar mai ales pentru că Oborul e în continuare locul în care se reafirmă și se întăresc relațiile sociale. Iubesc convivialitatea care se naște în jurul mâncării aici, în piață, în dialogul cu vânzătorii care ne cunosc și ne recomandă lucruri sau rețete, în familiaritatea chefliilor din fața magazinului Jidvei, care fac și desfac ordinea lumii la o sticlă de vin și o apă minerală gratis. Dovada că Oborul este foarte mult despre aceste relații sociale e mai nou și faptul că piața a devenit loc de întâlnire pentru comunitatea muncitorilor din Nepal, Sri Lanka sau alte țări din Asia, care, pe lângă hrană, găsesc aici o bursă a locurilor de muncă, a știrilor din țara lor sau chiar locuri cu mâncare ca acasă”, spune Roxana Poede, om de publicitate și comunicare. Ea face referire, printre altele, la restaurantul Mathara Bath Kade, cu specific srilankez, amplasat în zona Halelor Obor, aceasta fiind una dintre cele mai recente inaugurări dintr-o arie pe care, când vine vorba de ospitalitate, cei mai mulți o identifică cu micii de Obor, ajunși emblematici în Capitală.

Indiferent de zi sau de oră, în fața Terasei Obor e coadă. Singura necunoscută în această ecuație e lungimea cozii, care se poate întinde mult și bine și care poate număra, mai ales sâmbăta, pe la orele prânzului, chiar și sute de persoane, oameni care își așteaptă liniștiți rândul pentru a primi o porție de mici. Deși majoritatea celor dispuși să stea o oră sau mai bine în expectativă pentru o porție de mititei sunt români, există și câțiva turiști străini care vin la pomul lăudat. Și lăudat este, chiar și de publicații străine precum New York Times, care pentru o incursiune de 36 de ore în București recomandă o vizită la această terasă cu afaceri de 6,5 milioane de lei anul trecut, cu 11% mai mult decât în 2021. „Terasa Obor este un vector de imagine pentru Piața Obor. Un alt vector îl reprezintă faptul că mulți chefi vin și își fac cumpărăturile de la noi și asta datorită diversității. Avem mii de produse, de la mirodenii la legume-fructe și flori. Una dintre cele mai recente deschideri din Piața Obor o reprezintă un magazin cu produse din Orientul Îndepărtat. Avem o paletă foarte largă de clienți. Înainte, cei mai mulți străini veneau din China, acum avem și din India, Sri Lanka sau Pakistan”, spune Andrei Popescu, directorul general al Pieței Obor.

Cei mai mulți oameni definesc zona comercială din cartierul Obor din Capitală drept Piața Obor. În realitate, Piața Obor (Piața Nouă) este doar o componentă a acestei arii ce cuprinde și Halele Obor (un business comercial total separat) și Bazarul Obor din apropiere, arealul fiind delimitat de-o parte și de alta de magazinul Bucur Obor (acest precursor al centrelor comerciale moderne) și de Veranda Mall, un reprezentant al retailului de nouă generație. Zona pe care stă astăzi Piața Obor, piața nouă, deschisă în forma ei actuală acum mai puțin de 15 ani, este de mai bine de un secol un loc de pelerinaj pentru cumpărătorii în căutare de fructe și legume proaspete și pentru producătorii care au avut întotdeauna nevoie de un loc de desfacere pentru a-și vinde recolta. Acest spațiu a trecut de-a lungul anilor prin varii transformări și remodelări, însă destinația sa a rămas aceeași. „Târgul Moșilor, actualmente Piața Obor, este considerată cea mai veche piața agroalimentară din sector, prima mențiune istorică fiind în anul 1865. Ea este cea mai mare piață din România – amplasată pe un platou de circa 29.000 mp – și totodată una dintre cele mai cunoscute din Europa”, spun reprezentanții Administrației Piețelor Sector 2.

Astăzi, Piața Obor găzduiește circa 200-250 de producători locali și 100-150 de comercianți.

„Piața Obor este o zonă administrată în parteneriat public-privat de către societatea Piața Obor Market & Complex Comercial SA și de Primăria Sectorului 2. Este un parteneriat ce funcționează din 2006-2007, însă el a fost edificat în 2010, atunci când a fost deschis și parterul în forma lui actuală”, spune Andrei Popescu, reprezentantul companiei care administrează piața. El adaugă că în aprilie-mai 2011 a fost inaugurat și etajul întâi, iar la finalul anului următor a venit rândul etajului secund.

Piața veche, cea care a funcționat pe acest spațiu anterior, până în urmă cu circa 16-17 ani, era operată doar de Administrația Piețelor, adaugă reprezentanții Piața Obor Market & Complex Comercial SA.

„În august 2007, piața veche a fost desființată, (…) fiind înlocuită cu o clădire masivă pe mai multe niveluri. Din vechea Piață Obor face parte și zona 6 – Piața de Produse Casnice și de Uz Gospodăresc din strada Ziduri Moși, nr 5B, sector 2. Ea face din 2012 obiectul unui contract de concesiune încheiat cu SC New Obor SRL”, spun oficialii de la Administrația Piețelor sector 2.

Firma New Obor SRL, cu afaceri de 2,4 milioane de lei anul trecut (plus 5%), este controlată în mod egal de Alin Dumitru Berbecaru și de Laura Berbecaru. Ea mai deține și Terasa Obor – cea care servește mici în Piața Obor, dar și firma Fabrica de mici SRL, fără rezultate financiare depuse.

Administrația Piețelor sector 2 administrează – în mod direct sau în baza contractelor de concesiune, a parteneriatelor public-private sau a asocierilor, încheiate de autoritățile administrației publice locale ale sectorului 2 – patrimoniul tuturor piețelor. Este vorba despre cinci piețe agro-alimentare în administrare directă, inclusiv Hala Terminal Piața Obor, o clădire diferită de cea a pieței noi. Acestora li se adaugă alte opt operate în varii forme de parteneriat, inclusiv Piața Obor și Zona 6 – Piața de Produse Casnice și de Uz Gospodăresc (administrată de firma New Obor SRL). „Administrația Piețelor Sector 2 a fost înființată prin Decizia nr 109/05.02/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului București și este organizată și funcționează ca instituție publică finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul local (…) funcționând ca serviciu public de interes local (…) și fiind în subordinea Consiliului Local Sector 2”, spun reprezentanții insituției. Cea mai nou deschisă piața din sector este Piața Colentina, însă aceasta a fost de fapt redeschisă după finalizarea lucrărilor de modernizare, proces finalizat în 2020. „Este una dintre cele mai moderne piețe din țară”, explică oficialii de la Administrația Piețelor Sector 2.

Se mai pot deschide însă piețe noi în România? Da, dar în ultimii ani nu s-au mai construit.

„Administratorii de piețe au ales să modernizeze piețele agroalimentare existente, iar în municipiile/orașele unde s-au dezvoltat cartiere, s-au înființat piețe volante”, spun reprezentanții Asociației Administratorilor de Piețe din România (AAPR). În cele de 37 de entități membre, AAPR adună peste 250 de piețe agroalimentare, mixte și volante și cinci piețe en-gros, cu un total de 17.500 de tarabe și 10.000 de spații comerciale. Acestea sunt amplasate în 32 de municipii și orașe din România. În București, în sectorul 2, pe lista Asociației Administratorilor de Piețe din România figurează 14 piețe, inclusiv Piața Obor, Hala Terminal Obor și zona 6 – Târg de Produse Casnice și de Uz Gospodăresc. Membru este însă și Ci-Co SA, firma care administrează Halele Obor, este vorba de clădirea amplasată vizavi de Piața Obor, cele două fiind separate de terasa cu mici, printre altele.

Ci-Co SA, o firmă cu afaceri de 11 milioane de lei anul trecut, în ușoară scădere față de 2021, este deținută în proporție de 97% de SIF Muntenia (redenumită recent Bedrock Investment Group SA).

Reprezentanții AAPR spun că piețe agroalimentare din România sunt deținute de către unitățile administrativ teritoriale, respectiv de către primării și sunt administrate prin direcții, servicii, societăți cu capital de stat sau societăți private care au asocieri în participațiune cu UAT-ul. „În România există foarte puține piețe private.” Dintre toate piețele agroalimentare existente în România, Piața Obor din București este cea mai mare, după numărul de producători și comercianți. Clădirea ce găzduiește Piața Obor dispune de un subsol cu parcare, de parter și două etaje. „Parterul este destinat producătorilor de fucte și legume. La etajul unu se află spații comerciale pentru cei care vând produse alimentare, iar la cel de-al doilea etaj se găsesc articole de uz gospodăresc, îmbrăcăminte, încălțăminte și cosmetice”, spun oficialii de la Administrația Piețelor sector 2. O bună perioadă de timp, acum mai multe decenii, în piață a fost permisă doar comercializarea de produse alimentare provenite din rural. Acum există atât producători, cât și comercianți. „Am păstrat zona de piață tradițională, dar am adăugat și zona de comerț modern pe care o găsim la etaje”, spune Andrei Popescu, directorul general al Pieței Obor. El adaugă că nu își dorește să ducă piața și în zona online, într-o perioadă în care tot mai multă lume vorbește despre comerț virtual. „Vrem ca oamenii să vină și să cumpere cu văzul, cu mirosul și cu gustul. Oamenii pentru asta vin la noi.”

Piața are în continuare la parter circa 200-250 de producători locali, numărul lor variind în funcție de sezon. Lor li se adaugă și comercianții (societăți comerciale), circa 100-150. „Dintre producătorii cu care am pornit la drum, mai sunt cu noi 20-30% și asta pentru că în 2015, o lege a decis că nu mai există denumirea de certificat de producător, ci aceea de atestat de producător. În cazul certificatului, proprietarul putea lucra alături de alte trei persoane indiferent de gradul de rudenie. În ceea ce privește atestatul, se stipulează că trebuie să lucreze proprietarul doar cu rudele de gradul 1.” Astfel, în 2015, au dispărut 60% dintre producători, adaugă executivul. El explică faptul că de multe ori copiii producătorilor nu sunt implicați în businessul părinților care muncesc tocmai pentru a-și trimite odraslele la studii în țară sau chiar în străinătate. „Au fost producători care și-au deschis societăți, dar sunt și unii care au continuat să lucreze la fel. Însă, pentru că nu avea cine să le vândă marfa, au fost nevoiți să o dea către marile rețele, care au cumpărat-o la doar o fracțiune din prețul pe care producătorul l-ar fi putut obține în piață.”

În medie, oficial, în Piața Obor, într-o zi normală, vin circa 11.000 de oameni. Cifra ia în calcul persoanele care ajung la etajele superioare ale pieței, unde există sisteme de monitorizare. La parter însă e dificil de estimat. Dat fiind că sunt mulți care se opresc la parter sau care merg la comercianții ce țin de Piața Obor, dar care au tarabele afară, numărul de vizitatori e mai mare, putând fi estimat la 20.000 de persoane, adaugă Andrei Popescu. În weekenduri sau în ajunul sărbătorilor, când sunt vârfurile de activitate, numărul se poate tripla. „Noi suntem închiși doar șase zile pe an, de Paște, de Crăciun și de Anul Nou. În rest, suntem aici.” Fiind vorba de piață, există însă multă sezonalitate. De altfel, de asta și variază numărul de producători care își expun marfa în Piața Obor. „Avem producători care vin doar sezonier. Noi avem contracte de o zi, iar cele mai lungi sunt pe o lună. Tocmai din cauza aspectului sezonier, nu avem contracte anuale.” Ca urmare a schimbărilor petrecute în 2015, când au apărut atestatele de producător, în Piața Obor există în permanență tarabe libere, ba chiar câteva zeci. Pentru a-și găsi locul în cea mai mare piața agro-alimentară local, un producător trebuie să aibă atestat de producător, carnet de comercializare și buletin. Chiria e de 30 de lei pe zi pentru un producător și de 42 de lei pe zi pentru o firmă. „Producători noi nu prea sunt, cei din generațiile 40-70 de ani nu au urmași care să ducă businessul mai departe. Am avut chiar și un producător de 80 de ani. Oamenii vin cât pot.” În genul acesta de business, contează foarte mult relațiile pe care producătorii le leagă cu clienții lor. Tocmai de aceea, oamenii nu vor să își schimbe locul în piață, nu vor să își piardă taraba, de teamă că nu vor mai ști cumpărătorii unde să îi găsească. „La Ruxi e mereu coadă. O știe lumea”, îmi spune un cumpărător în timp ce așteptăm împreună la coada de vreo 10 persoane ce s-a format în fața unei tarabe din Văleni, Dâmbovița. „Ruxi e asistentă medicală, dar nu mai profesează pentru că nu avea cine să îl ajute pe tatăl ei. Are două fetițe mici, dar e zilnic în piață alături de fratele ei, vând amândoi. Soțul e implicat și el”, adaugă cumpărătorul, care a plecat cu câteva lădițe de cireșe, cu o pungă de caise și cu câteva căpșune. Similară e situația și unui producător din Alba, care vinde zmeură, căpșune, afine și mure. În zilele bune, mai ales sâmbăta, coada ajunge și la 30 de persoane, întinzându-se până la tarabele vecine, acesta fiind de altfel motiv de supărare între producători. Clienții sunt în general localnicii care vin la sigur sau care se opresc convinși chiar de coada tot mai lungă. Printre ei își mai fac loc, cel puțin câteodată, și unii străini. O parte dintre ei sunt locuitori ai Capitalei, în timp ce alții sunt turiști. „Nu am mai văzut așa ceva. E fabulos”, exclamă o familie din Germania care a ajuns pentru prima dată în Piața Obor. Membrii spun că nu au așa ceva la ei acasă. Piețele agro-alimentare sunt populare în special în Asia, similare cu cele locale fiind cele din state precum Kazahstan sau Uzbekistan, alte foste țări comuniste, ca și România. Totuși, cea mai celebră piață agro-alimentară din lume este, cel mai probabil, Boqueria din Barcelona. Aceasta e însă mai degrabă o atracție turistică decât o destinație pentru localnici. În cazul Pieței Obor, momentan, situația e fix invers. Și, de altfel, interesul românilor pentru mersul la piață e în creștere.

„Având în vedere că activitatea din piețe e sezonieră, numărul de vizitatori fluctează considerabil iarnă-vară. Totuși, în plin sezon, a crescut interesul pentru produsele locale în general și, în mod special, pentru fructe, legume, carne și brânzeturi. Piețele agroalimentare au revenit în centrul atenției locuitorilor orașelor”, confirmă oficialii Asociației Administratorilor de Piețe din România. Andrei Popescu, directorul general al Pieței Obor, spune că faptul că piața a rămas deschisă în pandemie a ajutat la creșterea popularității ei, chiar dacă pe moment acest lucru nu a fost evident. „Lumea s-a întors în piață postpandemie și caută produse proaspete. Tocmai de aceea, mulți producători s-au extins. În medie, fiecare are închiriate cam două tarabe. Mai mult, sunt tot mai mulți tineri care vin la piață pentru cumpărături. Acum cinci-șase ani nu prea vedeai oameni sub 40 de ani. Acum da!” Dată fiind schimbarea profilului vizitatorului în ultimii ani, atât ca vârstă, cât și ca venituri și naționalitate, în zona comercială Obor (atât în Piața Obor cât și în împrejurimi) au apărut și alte tipuri de afaceri decât până acum. Dincolo de restaurantele cu specific românesc sau străin, recent, în Halele Obor și-a găsit loc și cafeneaua-bar Obor Amor. „A hangout place (un loc de întâlnire – trad.) pentru cei care cred că mersul la piață e super. Bere, spritz, maybe oysters (poate stridii – trad.)”, așa sună descrierea Obor Amor pe propria pagină de Instagram, unde localul a adunat, în mai puțin de un an, o comunitate de 2.500 de urmăritori. „Unul dintre proiectele noastre este să aducem cât mai mulți tineri în Piața Obor”, spune Andrei Popescu. El adaugă că datorită programului de lucru mai flexibil odată cu pandemia și odată cu popularizarea conceptului de work from home, oamenii nu se mai înghesuie să vină la piață în weekend, ci își găsesc timp chiar și de luni până vineri, uneori în mijlocul zilei. „Suntem un business sezonier și meteodependent. Sezonul începe în aprilie cu producătorii care au solarii și care scot salată, ceapă verde și alte verdețuri. El se încheie în noiembrie cu murături și varză murată.” Deși a trecut printr-o transformare relativ recentă, procesul de evoluție continuă la Piața Obor. Andrei Popescu spune că vrea ca tarabele să fie transformate în insule comerciale, o formă mai modernă, ce va permite producătorilor să vândă mai mult datorită expunerii mai bune. „E o schimbare ce ține cont și de estetică și de funcționalitate și care va ajuta și producătorul, și clientul.” El nu înaintează o dată pentru implementarea acestei reorganizări. Tot pe lista de planuri se află și găsirea unei soluții pentru ca și la producători – nu doar la comercianții de la etaj – să poată să se plătească cu cardul. Momentan, băncile nu oferă POS-uri pe persoană fizică, însă există discuții și se caută soluții, spune reprezentantul Piața Obor Market & Complex Comercial SA. Firma cu afaceri de 18,6 mil. lei în 2022 (plus 6%) e deținută de Practic SA (99,45%) și de Băneasa Investments SA (0,55%), potrivit platformei Termene.ro. Practic SA este unul dintre cei mai mari proprietari de spații comerciale stradale, dar nu numai, din București, compania fiind deținută de mai mulți acționari printre care și Radu Dimofte, asociat în mai multe afaceri locale, inclusiv în cadrul rețelelor de restaurante KFC și Pizza Hut, prezente în România în sistem de franciză.

Cifra e afaceri a firmei ce operează Piața Obor reprezintă de fapt încasările din chirii. Andrei Popescu spune că sunt greu de estimat vânzările pieței dată fiind natura comerțului și sezonalitatea afacerilor de profil. Totuși, la nivel de cifre, peste 90 de tone de produse proaspete sunt zilnic expuse spre vânzare în Piața Obor, conform site-ului propriu.

Pornind de la numărul producători și de firme din piață, dar și de la toate celelalte „centre comerciale” din vecinătate, vânzările anuale din toată aria Obor – ce cuprinde Piața Obor, Halele Obor, Zona 6 – Piața de Produse Casnice și de Uz Gospodăresc, Hala Terminal Piața Obor, dar și Bazarul Obor – sunt estimate de Business Magazin la peste 500 de milioane lei de anual. Aici se ia pulsul comerțului mic din București!