Oana Ioniță, ZF. TikTokification: cum ajunge să se rezume totul la viralitate?
Fenomenul numit „TikTokification” descris pe scurt înseamnă: adaptarea conținutului, a discursului și chiar a gusturilor culturale după mecanismul platformelor bazate pe scroll rapid și reacții imediate. Viralitatea nu este un lucru nou. Diferența constă în viteză și mecanism. Astăzi, succesul…
Fenomenul numit „TikTokification” descris pe scurt înseamnă: adaptarea conținutului, a discursului și chiar a gusturilor culturale după mecanismul platformelor bazate pe scroll rapid și reacții imediate.
Viralitatea nu este un lucru nou. Diferența constă în viteză și mecanism. Astăzi, succesul cultural se măsoară în secunde de retenție, în număr de distribuiri și în capacitatea de a genera reacții rapide. Algoritmul favorizează conținutul care prinde instant, care provoacă emoție puternică sau care poate fi consumat fără efort cognitiv major. În acest context, ideile complexe, nuanțele sau argumentele ample devin mai greu de susținut și promovat. Nu doar forma se schimbă, ci și substanța. Cărțile sunt rezumate în 30 de secunde. Filmele sunt reduse la scene „memorabile”. Subiectele sociale sunt transformate în trenduri, iar dezbaterile în replici scurte și tăioase. Cultura devine fragmentată, adaptată unui ritm alert. Nu mai contează neapărat cât de solidă este o idee, ci cât de bine poate fi ambalată. Și totul să fie rezumat în 30 de secunde, maximum 1 minut. În același timp, TikTokification democratizează accesul la vizibilitate.
Cultura devine fragmentată, adaptată unui ritm alert. Nu mai contează neapărat cât de solidă este o idee, ci cât de bine poate fi ambalată. Și totul să fie rezumat în 30 de secunde, maximum 1 minut. În același timp, TikTokification democratizează accesul la vizibilitate.
Oricine poate produce conținut și poate influența conversații culturale. Nu mai există monopolul unor elite culturale. O recomandare de carte poate veni de la un creator necunoscut, nu doar de la un critic literar. Un artist poate deveni celebru fără o casă de discuri. Există și dimensiunea pozitivă: deschiderea și diversificarea vocilor. Problema apare atunci când viralitatea devine criteriul principal de validare. Cultura riscă să fie modelată nu de relevanță sau profunzime, ci de compatibilitatea cu algoritmul. Conținutul care cere timp, răbdare și reflecție este dezavantajat. Atenția este moneda principală. Se produce astfel o inversare subtilă: nu cultura folosește platformele, ci platformele încep să modeleze cultura. Artiștii, jurnaliștii, educatorii ajung să creeze cu gândul la cum va performa conținutul, nu doar la ce vor să transmită. Forma începe să dicteze mesajul – totul trebuie să fie ambalat în câteva secunde, cu un limbaj ușor de înțeles, cu imagini/elemente care să țină publicul acolo.
În ultimii ani, am câștigat acces, rapiditate, expunere. Dar pare că am pierdut răbdarea pentru complexitate și disponibilitatea pentru dialog profund. În ceea ce privește răbdarea – este clar chiar și pentru platforme că nu mai dispunem de ea. Instagram și TikTok au implementat încă de anul trecut opțiunea de a vedea un video (cele în format vertical) la o viteză de două ori mai mare dacă faci tap pe ecran în partea dreaptă. Astfel poți să vezi un video de 30 de secunde în 15 secunde. TikTokification nu înseamnă doar videoclipuri scurte. Înseamnă o cultură a reacției rapide, a impactului imediat și a confirmării prin cifre. Înseamnă că relevanța se decide în câteva secunde. Iar într-o lume în care vizibilitatea este echivalentă cu valoarea, viralitatea devine noul filtru cultural. Rămâne de văzut dacă vom reuși să folosim aceste mecanisme fără să lăsăm algoritmul să devină curatorul suprem al gusturilor noastre.
Oana Ioniță este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium