Oamenii de afaceri despre taxele guvernului Ciolacu: „Sufocă orice mic antreprenor! Ne lasă fără cuvinte și fără putere! Oamenii pleacă în afara țării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână!“

♦ Creșterea TVA la mai multe produse, impunerea de noi taxe și impozite în piața imobiliară, eliminarea facilităților fiscale pentru sectoare precum IT, construcții și industrie alimentară, dar și schimbarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi sunt câteva dintre modificările fiscale care vor afecta puternic mediul de afaceri local.

Oamenii de afaceri din real-estate, industria alimentară, agricultură sau IT reacționează dur la măsurile pe care guvernul ar putea să le ia pentru a echilibra situația de la bugetul de stat. O serie de majorări de taxe și de impozite, alături de un program de reduceri de cheltuieli ar urma să mai acopere din gaura de 37 mld. lei de la bugetul de stat (deficitul bugetar la șase luni), în ceea ce s-ar putea dovedi a fi cel mai amplu program de reorganizare fiscală din ultimul mai bine de un deceniu. Premierul Marcel Ciolacu a numit pachetul de peste 50 de măsuri „prima reformă reală a sistemului bugetar“.

Totuși, creșterea TVA la mai multe produse, impunerea de noi taxe și impozite în piața imobiliară, eliminarea facilităților fiscale pentru sectoare precum IT, construcții și industrie alimentară, dar și schimbarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi – câteva dintre modificările fiscale care ar putea afecta mediul de business local – au nemulțumit profund oamenii de afaceri, atât antreprenori de nouă generație, cât și unii cu ștate vechi.

„Distrugem industria alimentară. Nu avem din ce să acoperim costurile după eliminarea acestor scutiri. Tot vrem prețuri mai mici, dar o să începem să cumpărăm alimentele din afara țării. Nu avem cum să creștem afacerile în aceste condiții“, spune Mitru Crișan, antreprenorul care controlează producătorul de lactate Teletext, care are în portofoliu brandul Diami. Businessul dezvoltat de antreprenor are aproape 200 de angajați. Industria alimentară și agricultura, două sectoare-cheie ale economiei naționale care generează anual afaceri de peste 12 mld. euro, se află încă o dată în zodia incertitudinii în contextul în care pe lista guvernului de modificări fiscale se află și revenirea la plata contribuțiilor la sănătate (CASS) pentru angajații din aceste sectoare. „Aceste măsuri vor adânci și mai mult diferența de salarii încasate de angajații din industria alimentară și cei din celelalte sectoare. Industria alimentară este în primele trei sectoare cu cele mai mici salarii din industrie. Cei care au culturi vegetale vor începe să-și vândă terenurile pentru că nu poți să ai prețurile din Ucraina cu costurile de producție din România“, adaugă Mitru Crișan.

Nicolae Sitaru, proprietarul grupului de firme Elsit, care lucrează peste 2.000 de hectare în Ialomița și Călărași, și președintele Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR), adaugă că impactul modificărilor fiscale propuse va fi unul dur. „Micile afaceri, care vor avea impozite de până la trei ori mai mari, vor dispărea, pentru că aceste modificări sunt pentru ei precum seceta: focul lor îi arde. De abia își duceau viața cu taxele de până acum, iar de acum încolo nu știu ce va fi.“

Afirmațiile sale sunt confirmate de Marta Moldoveanu, cofondator Cu pasiune, business care se ocupă cu producția de miere de albine și importul de cafea de specialitate.

„Ne omoară, ne îngroapă, ca pe orice mic antreprenor. În loc să ne ajute să creștem, astfel de măsuri ne taie din elan. Autoritățile schimbă regulile jocului în timpul jocului, ceea ce nu e corect. Aceste măsuri ne împing să căutăm soluții care să fie și în avantajul nostru, căutăm variante legale, oamenii se uită să își treacă activitatea pe mai multe firme, acolo o să se ajungă în cazul multor antreprenori. Probabil o să se separe businessurile în mai multe societăți, să ne putem susține mai departea activitatea și angajații.“

Chiar și antreprenorii prea mici pentru a fi afectați de măsuri văd modificările fiscale ca pe o frână în dezvoltare. În cazul microîntreprinderilor, plafonul pentru impozit de 1% ar urma să scadă de la 500.000 de euro, cât era de la 1 ianuarie, la 60.000 de euro (300.000 de lei).

„Nu cred că vom depăși pragul de 60.000 euro venituri în acest an, dar nu mai sunt vremuri în care să ne facem planuri. În mod cert, nu e nicio siguranță, o văd ca pe o destabilizare“, afirmă Anca Juncan, Aviva Cosmetics, producător de cosmetice.

În aceeași situație se află și Murami, un mic producător de fructe de pădure.??Ramona Drăghici, proprietarul businessului, afirmă că speranța e ca aceste măsuri să nu intre în vigoare.

„Ne chinuim să acoperim cheltuielile, dacă vom avea taxe mai mari, cred că vom mări prețurile ca să putem continua. În final, tot consumatorii vor plăti sau va trebui să tăiem de undeva, inclusiv din salarii.“

Totuși, unii antreprenori nu sunt la fel de optimiști că reforma fiscală nu va intra în vigoare.

„Ne-a chemat Premierul la consultări, dar ne-a zis: nu am de ales, trebuie să măresc taxele și să renunț la facilitățile CASS pentru agricultură și industria alimentară“, spune Nicolae Sitaru. El adaugă însă că în sud-estul României este complicat ca fermierii să suporte aceste modificări.

„Am avut costuri mari de producție a cerealelor, avem secetă și prețurile cerealelor sunt mici. Întrebarea mea este de ce de o pensie specială, de zeci de mii de lei, nu te poți atinge, dar de un salariu de 3.000 de lei nu îți e milă să te atingi? Pentru un om cu leafă de 3.000 de lei brut poți să faci schimbări legislative, dar pentru unul cu o situație financiară deja bună, nu? Un partid socialist nu ar trebui să ajute oamenii cu venituri mici? Domnul Budăi ne-a asigurat că are grijă de noi, așa o face? Din păcate, legislația e strâmbă. Acum are loc o hoție cu acte.“

Dacă noi avem bugetari mai mulți decât Polonia, țară care are o populație dublă, de ce pui povara în spatele cocoșatului (mediul privat – n. red.)?, continuă antreprenorul.

„Dacă ne-ar fi zis: țara e la anaghie, noi am făcut acest efort (ar fi redus din personal la modul serios, de exemplu), făceam și noi un efort.“

Ce se va întâmpla după aceste modificări? O parte din firme se vor muta în zona gri și cea neagră, crede el.

„Credeți că acum TVA-ul nu e colectat de la firmele normale? Ba da. Eu dacă o zi am întârziat cu plata, am deja poprire pe cont. Totuși, eu sunt în business de mulți ani, sunt rezistent, dar consider că atunci când e vorba de austeritate, trebuie să fie pentru toți. Acum, II-urile, IF-urile, PFA-urile, cele mai multe entități din agricultură organizate astfel, care sunt și cele mai subțiri, se vor închide.“

Tot despre trecerea businessului în zona gri vorbește și Tinu Sebeșanu, CEO Impact Developer & Contractor. El e de părere că creșterea TVA-ului în imobiliare în mijlocul unui ciclu descendent, care persistă de peste un an, din cauza evoluției galopante a dobânzilor și care generează o creștere continuă a costurilor pe tot lanțul economic, reprezintă o decizie total irațională, care va gripa și mai mult acest sector major din economie.

„Efectele se vor vedea în creșterea zonei ´griª a economiei. Oamenii vor fi în continuare condamnați să locuiască în unități care au depășit de mult ciclul de viață și rămânem cu cea mai mare aglomerare în locuințe din Uniunea Europeană. Toate aceste modificări aplicate din scurt perturbă acut piața și bugetele estimate, deci capacitatea esențială de planificare, atât în cadrul operatorilor economici, cât și în rândul populației.“

Antoanela Comșa, președintele Gran Via, adaugă că în condițiile în care clientul final are oricum probleme în a accesa un imobil din cauza costurilor mari cu dobânzile și a inflației, aceste măsuri nu vor face decât să scadă și mai mult numărul de tranzacții. „Mărirea cu 4% a cotei de TVA (de la 5% la 9% – n. red.) va conduce și la creșterea costurilor notariale și, în eventualitatea unui credit, la costuri de ipotecă mai mari.

Impozitul de 1% pentru cei ce dețin proprietăți cu valoare de peste 2,5 milioane de lei, pentru moment, nu va produce efecte foarte mari, dat fiind că se calculează în conformitate cu valoarea de impozitare, valoare mult mai mică decât valoarea de piață.“

O altă măsură cu impact social însă este eliminarea scăderii din impozit pentru sponsorizări. Acest lucru va pune în dificultate persoanele cu dizabilități și asociațiile precum ´Home and Hope for Childrenª, ´Dăruiește viațăª și altele.

„Sunt multe măsuri pentru care trebuie studiat impactul pe termen scurt și lung și trebuie văzut dacă într-adevăr acestea vor aduce mai multe încasări la buget. Spre exemplu, cred că ar trebui bonificați acei proprietari care declară veniturile din chirii, în condițiile în care știm cu toții că sunt foarte mulți care nu o fac.“

Din punct de vedere tehnic, implementarea acestor măsuri în luna august în toate sistemele de gestiune ale companiilor și în administrație va crea haos și erori semnificative, crede Tinu Sebeșanu.

„Se iau din nou decizii populiste, ´pe genunchiª, fără o planificare și o consultare prealabilă cu mediul de afaceri, măsuri care nu fac decât să accentueze și mai mult mediul fragil în care ne zbatem. În criză trebuie să stimulezi mediul de afaceri și consumul. Economia reală nu mai poate susține ineficiența și incompetența administrației.“

La rândul său, Alex Skouras, fondator al dezvoltatorului imobiliar Alesonor, este de părere că, în general, orice modificare finală trebuie implementată după o perioadă semnificativă de timp și numai pentru noi contracte de vânzări sau ante-contracte.

„Mai mult decât atât, coloana vertebrală a oricărei economii sănătoase care dorește să atragă investiții este predictibilitatea, astfel încât orice măsură care are un efect imediat atât de puternic nu face nimic altceva decât să distrugă perspectivele strategice de investiții și să împiedice creșterea economică, având un efect devastator și asupra veniturilor publice“, spune Skouras.

Traian Dogar, administrator Banat Agri group, un grup de firme cu profil agricol din vestul țării, activ în județele Timiș și Caraș-Severin, confirmă că nu privește cu ochi buni propunerile autorităților de modificări fiscale.

„Ne-am fi dorit să avem predictibilitate și ne sperie că aceste modificări. Noi am făcut un buget la început de an, am stabilit cheltuielile și am făcut anumite previziuni. Dacă avem de făcut modificări în companie într-un timp scurt, e foarte grav“, adaugă antreprenorul al cărui business are ca domenii de activitate producția de cereale și oleaginoase și creșterea animalelor, cu circa 10.000 de hectare în exploatare și circa 1.500 de bovine de lapte și carne.

„Vă dau un exemplu: avem în desfășurare anumite investiții, iar constructorul care ne prestează serviciile s-a trezit la fel ca noi că urmează niște creșteri de taxe. Așadar, costuri mărite le transferă către noi. Totodată, noi am mărit salariile angajaților acum un an, iar dacă nu o să mai avem scutirea CASS, fie micșorăm salariile, fie suportăm măririle din bugetul nostru, ceea ce e usturător.“

Aceste schimbări au venit în cel mai prost moment posibil pentru agricultură.

„Am avut inputuri scumpe pentru înființarea culturilor, apoi anul acesta am avut parte de trei inundații în câmp, de o grindină care ne-a distrus culturile pe o suprafață de 600 de hectare, avem secetă, iar prețurile cerealelor sunt mici. Astfel, noile măsuri fiscale ne lasă fără cuvinte și fără putere.“

Efecte pozitive nu prea văd oamenii de afaceri ca urmare a acestui pachet de măsuri. Ei cred însă că vom vedea închideri de firme și angajați concediați.

„Va fi dificil să suportăm modificarea legislației de la o zi la alta, propusă într-un document de peste 50 de pagini, pe care abia avem timp să-l parcurgem până trebuie să implementăm noile schimbări“, explică Traian Dogar.

Companiile și-au făcut strategia, bugetele și planurile pe baza situației de la începutul anului, astfel că orice schimbări dau peste cap întregul mediu de business.

„Noi am făcut niște modificări de strategie în cadrul businessului luând în calcul facilitățile fiscale din prezent și ne trezim peste noapte că nu mai sunt valabile acestea. Probabil că vom fi nevoiți să închidem anumite segmente din business, nici nu vreau să mă gândesc“, afirmă Cosmin Moldovan, directorul general companiei Cosm Fan, ce operează brandul Moldovan-Carmangeria Sânnicoară din județul Cluj.

Familia Moldovan a dezvoltat un business activ în zootehnie, producție, dar și retail, companiile având un total de aproape 450 de angajați.

“Ne-ar afecta foarte mult revenirea la plata CASS. Cred că este o măsură nedreaptă. Ar trebui oprite facilitățile în ordinea în care au fost acordate și anume IT, construții și la final și industria alimentară și agricultura. Ar trebui să mai avem aceste facilități cel puțin 2-3 ani.“

Dacă se elimină această facilitate, și Vasile Lucuț, antreprenorul care deține Unicarm, cel mai mare angajator din industria alimentară, vorbește de închiderea unor secții de producție. Unicarm are un sistem integrat de producție, astfel că în cele șase fabrici și în agricultură are circa 1.200 de angajați, iar întreaga echipă a companiei, care include și angajații din magazinile proprii, ajunge la circa 3.000 de oameni.

„Noi am mărit odată cu aceste facilități salariile cu circa 1.000 de lei. Iar dacă vom rămâne fără facilități vom fi nevoiți să închidem mai multe secții pentru că ne chinuim oricum să supraviețuim. Coșul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Numărul de clienți nu a scăzut, dar s-a redus coșul zilnic. Oamenii pleacă în afara țării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână“, conchide el.

Vasile Lucuț, proprietarul Unicarm, cel mai mare angajator din industria alimentară: Dacă vom rămâne fără facilități, vom fi nevoiți să închidem mai multe secții (de producție – n. red.) pentru că ne chinuim oricum să supraviețuim. Coșul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Oamenii pleacă în afara țării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână.

Tinu Sebeșanu, CEO al Impact Developer & Contractor: Creșterea TVA în imobiliare în mijlocul unui ciclu descendent, care persistă de peste un an, din cauza evoluției galopante a dobânzilor și care generează o creștere continuă a costurilor pe tot lanțul economic, reprezintă o decizie total irațională, care va gripa și mai mult acest sector major din economie.

Ramona Draghici, proprietar al Murami, un mic producător de fructe de pădure: Ne chinuim să acoperim cheltuielile, iar dacă vom avea taxe mai mari, cred că vom mări prețurile ca să putem continua. În final, tot consumatorii vor plăti sau va trebui să tăiem de undeva, inclusiv din salarii.

Nicolae Sitaru, proprietarul grupului de firme Elsit, care lucrează peste 2.000 ha: Impactul modificărilor fiscale propuse va fi unul dur. Micile afaceri, care vor avea impozite de până la de trei ori mai mari, vor dispărea, pentru că aceste modificări sunt pentru ei precum seceta: focul lor îi arde. De abia își duceau viața cu taxele de până acum, iar de acum încolo nu știu ce va fi.

Mitru Crișan, acționar al producătorului de lactate Teletext, ce deține brandul Diami: Aceste măsuri vor adânci și mai mult diferența de salarii încasate de angajații din industria alimentară și cei din celelalte sectoare. Cei care au culturi vegetale vor începe să-și vândă terenurile pentru că nu poți să ai prețurile din Ucraina cu costurile de producție din România. Distrugem și industria alimentară.Marta Moldoveanu, cofondator Cu pasiune, producător de miere de albine și importator de cafea de specialitate: Măsurile ne omoară, ne îngroapă, ca pe orice mic antreprenor. În loc să ne ajute să creștem, astfel de măsuri ne taie din elan. Autoritățile schimbă regulile jocului în timpul jocului, ceea ce nu e corect.

Lucian Azoiței, fondatorul Forty Management: O creștere cu 2% a unui impozit (de la 3% la 5% pentru tranzacții imobiliare – n. red.) nu este chiar o dramă pentru piață, mai ales că impozitarea era oricum scăzută din acest punct de vedere și avem și o inflație ridicată. Impactul măsurilor este însă devastator pentru dezvoltatorii imobiliari, care vor crește astfel prețurile apartamentelor.

Cosmin Moldovan, directorul general al Cosm Fan, ce operează brandul Moldovan – Carmangeria Sânnicoară: Ne-ar afecta foarte mult revenirea la plata CASS. Cred că este o măsură nedreaptă. Ar trebui oprite facilitățile în ordinea în care au fost acordate și anume IT, construții și la final și industria alimentară și agricultura. Ar trebui să mai avem aceste facilități cel puțin 2-3 ani.

Antoanela Comșa, președintele Gran Via: În condițiile în care clientul final are oricum probleme în a accesa un imobil din cauza costurilor mari cu dobânzile și a inflației, aceste măsuri nu vor face decât să scadă și mai mult numărul de tranzacții. Mărirea cu 4% a cotei de TVA (de la 5% la 9% – n. red.) va conduce și la creșterea costurilor notariale și, în eventualitatea unui credit, la costuri de ipotecă mai mari.

Anca Juncan, Aviva Cosmetics, producător de cosmetice: Nu cred că vom depăși pragul de 60.000 de euro venituri în acest an, dar nu mai sunt vremuri în care să ne facem planuri. În mod cert, nu e nicio siguranță, o văd ca pe o destabilizare.