O școală pentru antreprenori. "Modelul presupune că studenții trebuie să dezvolte un business, care este real, înregistrat, plătitor de taxe și de la care se așteaptă profit"
Cum îi convingi pe părinții care vor să își trimită copiii la studii în străinătate că ar putea exista o variantă educațională la fel de bună în București? Sunt peste 3.000 de copii care pleacă anual să studieze în străinătate“,…
Cum îi convingi pe părinții care vor să își trimită copiii la studii în străinătate că ar putea exista o variantă educațională la fel de bună în București?
Sunt peste 3.000 de copii care pleacă anual să studieze în străinătate“, își începe Adrian Stanciu motivația cu care a plecat la drumul de a aduce în România un program universitar al cărui scop este să producă antreprenori. Adrian Stanciu este consultant și antreprenor, de numele său legându-se dezvoltarea unor companii precum Xerox România, Ascendis, Human Synergistics, Kiwi Finance sau Maastricht School of Management.
Povestește entuziast despre modelul educațional care i-a captat atenția și care s-a răspândit în ultimii 20 de ani în toată lumea. Ideea a plecat din Finlanda și a fost dezvoltată de Johannes Partanen, pionierul educației fără profesori. Modelul de universitate dezvoltat de acesta presupune o învățare colaborativă, în care actul educațional devine o cerință a studentului, aflat în centrul programului de învățare.
„Modelul presupune că, din primul an, studenții se organizează în grupuri și fiecare grup trebuie să dezvolte un business, care este real, înregistrat, plătitor de taxe și de la care se așteaptă profit. Iar pentru a putea pune în practică cerințele construcției afacerii, ei acced experții. Când nu știu să facă business plan, când nu știu să țină contabilitatea, când nu știu să facă P&L sau când să își facă un plan de marketing, vine un expert și îi învață, sub forma unor cursuri, la care se dau examene și se acumulează credite. Ce deosebește modelul Team Academy de alte universități este că afacerile pe care studenții le dezvoltă nu sunt simulări, ci sunt afaceri reale, cu ținte clare de profit și care pot fi dezvoltate de absolvenți după absolvire, dacă aceștia doresc.“
Țintele de profit per echipă sunt obiective esențiale în cadrul procesului de învățare, explică Stanciu – minimul de profit obținut este 1.500 de euro/membru în echipă în primul an, 2.500 de euro/membru în anul al doilea și 5.000 de euro/membru în anul al treilea. Pe lângă creșterea unui business real, pe parcursul celor patru ani de studiu vor avea loc cursuri standard într-un program de administrarea afacerilor (economie, finanțe, contabilitate, management, strategie, marketing, vânzări), cu diferența că toți profesorii sunt de fapt antreprenori și oameni de afaceri, iar cursurile nu pot ocupa mai mult de 10‑12 ore pe săptămână. „Restul timpului va fi folosit pentru a crea și a dezvolta companii reale, conduse în totalitate de către studenți. Programul este foarte autonom, fiecare student trebuie să trăiască nevoia de a reuși ca antreprenor, prin forțele proprii. Centrul de greutate al procesului educațional cade asupra coach-ilor (1 la maximum 20 studenți), care îi ajută pe studenți să își pună întrebările potrivite, îi învață de unde să își ia informațiile și cum să le folosească, dar au și rolul de a le atrage atenția când greșesc sau când nu sunt focusați“, detaliază Adrian Stanciu.
Modelul dezvoltat de Parten nu este acreditat, deși este foarte răspândit. Olandezii l-au preluat și au vrut însă să îl acrediteze, pentru a-l transforma într-un program academic de primă opțiune pentru absolvenții de liceu, așa că l-au structurat în direcția unei universități clasice. Adrian Stanciu explică faptul că au mers către modelul olandez și nu către cel inițial, finlandez, deoarece căutau un model pe care să îl poată acredita.
Când folosește pluralul, Adrian Stanciu nu se referă neapărat la echipa actuală, ci la cele trei entități distincte care au luat în calcul, independent, varianta aducerii programului Team Academy în România. „Ne-am gândit la acest proiect, simultan, dar independent, trei grupuri diferite: Universitatea Alternativă (singurul program care a adus studenților o altă variantă de învățare), Educativa (organizația lui Alex Ghiță, prin intermediul căreia pleacă cei mai mulți studenți români la studii în afara țării) și noi (adică Maastricht School of Management, care am tot tatonat ideea unei universități pentru antreprenori)“, povestește Adrian Stanciu, care, imediat ce a aflat de interesul celorlalte două părți, i-a adunat la o masă și au pus la punct un plan de bătaie. S-au blocat însă la capitolul acreditare, deoarece „modelul acesta nu este acreditabil în România, unde se folosește un sistem foarte birocratic pentru acreditare“. Dar aveau cu adevărat nevoie studenții-antreprenori de acreditare? „Studenții nu aveau nevoie, dar părinții vor să fie siguri că diploma de absolvire este validă și îi face angajabili, chiar dacă drumul copiilor va fi antreprenorial.“
Soluția a venit de la Team Academy, care le-a propus să devină parte a ceea ce legea olandeză a educației numește „sub steag olandez“: „Cu alte cuvinte, ne acreditează olandezii: autoritățile olandeze vin, analizează și acreditează întregul program (din București și din Amsterdam), iar diplomele sunt aceleași – nu va scrie pe ele unde ai absolvit, ci doar ce program ai absolvit“.
Cum își va face loc o astfel de universitate pe o piață locală unde învățământul universitar privat are o imagine în scădere și unde aproape că s-a împământenit ideea că orice copil bun sau cu posibilități trebuie să plece la studii în străinătate? „Nu mă mint că va fi ușor“, spune Adrian Stanciu, care pleacă însă de la premisa că universitatea pe care o va lansa, deși cea mai scumpă de pe piață (6.500 de euro pe an față de o medie de 2.000 de euro la celelalte universități private sau la programele cu taxă de la universitățile de stat), costă anual cam cât o grădiniță privată cu pretenții din București. „Cred că, pe parcurs, The Entrepreneurship Academy va deveni o variantă de studii superioare pentru copiii care au frecventat astfel de grădinițe și care nu vor să se desprindă de România pentru plecarea la studii, din diferite motive“.
Universitatea va avea însă și un program de burse, prin care fondatorii vor să atragă copii talentați – fondul disponibil pentru burse este în formare, dar oficialii universității spun că valoarea sa este de 75.000 de euro pe an. În funcție de sursa fondurilor, bursele se împart în două mari categorii: burse din fondul Fundației Entreprenation și burse oferite de partenerii The Entrepreneurship Academy (EA), în acest moment fiind confirmată ING Bank – care este și partener fondator al The Entrepreneurship Academy și care a semnat un parteneriat pe trei ani. Bookster, Autonom și Microsoft sunt confirmați ca parteneri pe diferite proiecte, iar, pe lângă aceștia, există un număr de discuții deschise cu alte companii care vor să se alăture proiectului fie ca parteneri, fie ca sponsori pe diferite proiecte.
Pentru primul an, 2016/2017, The Entrepreneurship Academy vrea să plece la drum cu 50 de studenți. Pentru următorii cinci ani, Adrian Stanciu vorbește despre o țintă de 250 de studenți pe serie, ceea ce înseamnă zeci de coach, de oameni implicați și resurse importante pentru învățare. „Asta face programul scump: un profesor care vorbește în fața unui amfiteatru de sute de studenți este înlocuit aici de un coach care trebuie să asculte și să îndrume individual maximum 20 studenți. Până la urmă, vorbim despre căutarea unei vocații, iar această căutare durează și se construiește. Scopul nostru nu este să livrăm doar absolvenți, ci persoane perfect autonome și pe picioarele lor, care se pot descurca pe cont propriu din ziua absolvirii încolo.“