O sa fie fumatul in România interzis total în spații publice?

Interzicerea totală a fumatului în spații publice dar și a vânzării produselor din tutun la o distanță de mai puțin de 250 metri de spitale și unități de învățământ a iscat vâlvă în rândul susținătorilor ideii, al producătorilor de tutun, dar și între comercianți și operatorii de spații Horeca. Care este miza?

Tot ce s-a impus cu forța nu a funcționat. Oamenii fac legislație din birouri fără să aibă contact cu realitatea”, spune Tinu Sebeșanu, președintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA). Propus în urmă cu câteva luni, proiectul de lege a produs reacții din partea celor vizați de acest demers.

Pe de o parte susținătorii proiectului argumentează că noile prevederi apără dreptul la sănătate, dar fac referire chiar și la dreptul de liberă circulație, argumentând că într-un local care permite fumatul un nefumător nu se poate deplasa după bunul plac. Pe de altă parte, reprezentanții industriei, ai comercianților și ai afacerilor din horeca afirmă că noile reglementări vor duce la creșterea pieței negre și la scăderea locurilor de muncă din domeniile vizate (producție, distribuție, desfacere).

Peste 250 de organizații medicale, academice, de tineret și protecție a drepturilor copiilor și a dreptului la sănătate au constituit Coaliția România Respiră, care a semnat propunerea de modificare a legii privind efectele negative ale consumului de tutun. „Alături de Austria, Cehia și Slovacia, România oferă protecție limitată sau chiar deloc în ceea ce privește fumatul pasiv, în principal din cauza unei legislații ineficiente, limitate și prost puse în aplicare”, arată un comunicat al Coaliției România Respiră.

Pe de altă parte, Sebeșanu consideră că dreptul cel mai important câștigat la revoluție este dreptul de a alege. „Tot aud exemple referitoare la ce se întâmplă în SUA, unde este interzis fumatul în public, iar eu am trăit acolo. Ar trebui să ne gândim și la faptul că ei au început o campanie de educare în anii ‘70. Nu poți veni cu o măsură represivă brusc, peste noapte. În alte țări au început să limiteze fumatul și în paralel au derulat campanii de educare a tinerilor. Iar în secunda în care au oprit total fumatul în public consumul era deja redus”, afirmă Tinu Sebeșanu.

Anul trecut, HORA a desfășurat o cercetare în rândul a peste 9.200 de persoane juridice cu activități în domeniul horeca, iar 70% dintre respondenți au declarat că fumatul trebuie limitat în zone speciale, în cadrul operatorilor din industria ospitalității; 60% au indicat că numărul de clienți și veniturile vor scădea în cazul în care fumatul este complet interzis. „Lumea circulă prin Europa și ia frânturi de ici-colo, din care vrea să facă legi care n-au cap și nici coadă. Când vin normele metodologice, constată că nu se pot aplica, așa cum s-a întâmplat cu bacșișul. Sunt legi făcute de birocrați care n-au lucrat o zi în industrie și nu înțeleg cum funcționează”, mai spune Tinu Sebeșanu.

Tot el este de părere că pierderile industriei „ar fi masive, nu numai pentru că nu mai intră clienți, ci și pentru că timpul de stat la masă se reduce substanțial, la fel și consumul. Noi am avut o scădere de 30% în venituri în prima săptămână atunci când s-a aplicat prima oară legea. Iar acum propunerile de restricții sunt mult mai drastice”. Pe de altă parte, conform legii în vigoare, respectiv 349/2002, care reglementează fumatul în spațiile publice, atunci când proprietarii sau managerii de baruri și resturante nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, legea impune separarea efectivă a spațiilor.

Și reprezentanții industriei tutunului au o poziție fermă: „Este arhicunoscut că produsele noastre prezintă riscuri asociate de sănătate și considerăm că sunt necesare reglementări echilibrate”. Conform scrisorii semnate de reprezentanții companiilor producătoare de tutun, se estimează că „dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel național: 54% în mediul urban și 27% în mediul rural. În București, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare.”

Iar proiectul de lege va favoriza creșterea contrabandei, susțin reprezentanții industriei, care arată că anul trecut cele trei mari companii producătoare de țigarete (British American Tobacco, Philip Morris și JTI) au virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuțiil; suma reprezintă 1,75% din PIB și 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

La rândul lor, cei peste 750 de membri ai Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) au subliniat într-un comunicat de presă că restricțiile propuse de proiectul antifumat sunt extreme și au fost propuse fără consultarea celor care urmează să fie afectați, „cu toate că impactul economic și social este major, pe tot teritoriul României”. Astfel, potrivit datelor ANCMMR, numai în București există peste 600 de unități de învățământ și peste 100 spitale și unități sanitare pentru o suprafață urbană de 285 kmp. Cora Maria Muntean, președinte al ANCMMR, afirmă că între consecințele inițiativei legislative se numără scăderea cifrei de afaceri în cuantum egal cu vânzările generate de țigarete, precum și scăderea traficului de consumatori fumători, ceea ce conduce la reducerea vânzărilor și pentru alte categorii de produse, deoarece valoarea coșului de cumpărături al unui consumator fumător este mai mare decât cel al unui nefumător, cu 32%.

În esență, discordia dintre taberele pro și contra fumătorilor are la bază, practic, neaplicarea unei legi existente. Conform recomandărilor Consiliului European, fiecare țară a avut libertatea de a reglementa diferit acest subiect. Astfel, există țări unde s-a stabilit interdicție totală – ca Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria – dar și țări cu restricții moderate, ca în Germania sau Estonia. Poate că toate aceste discuții nu ar fi avut loc dacă legea existentă deja, care reglementează fumatul în locuri publice, ar fi aplicată.