O problemă veche de 30 de ani. Accesul la date publice nu a evoluat prea mult față de anii ’90 VIDEO

Când presa economică românească încerca, în anii ’90, să construiască primele rubrici de investiții personale, băncile comerciale refuzau să furnizeze date despre dobânzi și credite, invocând confidențialitatea. Situația nu s-a schimbat fundamental nici astăzi, potrivit lui Valentin Negoiță, fost jurnalist de business și președinte al Ecotic, organizație care se ocupă de colectarea și reciclarea deșeurilor electrice și electronice.

„Era o lipsă de informație economică și de business cvasitotală. Și dau un exemplu: am încercat să dezvoltăm rubrici de investiții la nivelul anilor ’90, când bursa se pregătea să vină, iar investițiile puteau fi făcute în alte genuri, cum ar fi real estate. Și în acest sens am creat niște rubrici care să aducă lumină în ceea ce înseamnă investiții personale. Am colaborat cu BNR. Și, ca un fapt, la momentul respectiv am intrat în legătură cu BNR pentru simplul motiv că ceream în fiecare săptămână situația de la băncile din România privind dobânzile și privind situația creditelor”, a declarat Valentin Negoiță la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

România anilor ’90 debuta într-o economie de piață fără infrastructura informațională minimă necesară funcționării acesteia. Bursa de Valori București se pregătea să fie reactivată, piața imobiliară începea să prindă contur ca alternativă de investiție, iar publicul larg nu avea acces la instrumentele conceptuale de bază pentru a naviga noua realitate economică.

„Răspunsul inițial al acestor bănci a fost că sunt date care sunt confidențiale. Deci, pentru o piață liberă, această afirmație era de-a dreptul spectaculoasă. Motiv pentru care ne-am dus la BNR și, cu ajutorul BNR, am avut săptămânal o acumulare de statistici, de date privind depozitele și tot ce a însemnat până la urmă piața de capital și, respectiv, piața financiară” a mai spus Valentin Negoiță.

Implicațiile acestui episod depășesc cadrul anecdotic. Lipsa datelor publice fiabile afectează calitatea deciziilor economice la toate nivelurile, de la investitorul individual la compania care planifică o extindere sau instituția care elaborează politici publice. O piață pe care participanții nu o pot citi corect generează alocări ineficiente de capital și amplifică riscurile sistemice.

„Accesul la date este o problemă în continuare. Nu există o preocupare pentru date reale pe care să le avem la dispoziție în toate domeniile”, mai punctează fostul jurnalist de business.

La trei decenii de la primele rubrici de investiții din presa românească, deficitul de transparență instituțională rămâne o constantă, indiferent de sectorul economic vizat.