O poveste cu și despre oameni

Executivul român Dana Popa este mai bine de doi ani head of HR pentru regiunea Europei Centrale și de Est, astfel că, de la Viena, ea coordonează departamentul de resurse umane al rețelei de supermarketuri Billa pe mai multe piețe. E vorba de peste 20.000 de salariați ce lucrează în circa 750 de magazine din patru țări – Bulgaria, Cehia, Slovacia și Lituania. Întreaga carieră și-a construit-o în domeniu, aceasta fiind de altfel și specializarea sa universitară – psihologie și resurse umane.

Am plecat din țară la mijlocul anului 2019, după ce am aflat prin intermediul colegilor de la Penny International că există o oportunitate de carieră ca HR manager, într-un alt business unit, cu responsabilitate internațională. Am aplicat, iar după două luni eram gata să îmi asum această nouă provocare și să merg mai departe în cariera mea profesională”, povestește Dana Popa.

Înainte de a prelua fucția actuală, timp de aproape șapte ani și jumătate, ea a deținut o poziție similară, dar în cadrul lanțului de magazine de tip discount Penny, în România. Retailerul este, la fel ca și Billa, parte a grupului german REWE, însă cele două sunt divizii operate separat.

Ambele branduri au fost prezente pe piața locală, doar că magazinele Billa – aproape 100 la momentul acela – au fost vândute către Carrefour, în urmă cu mai bine de cinci ani,
într-una dintre cele mai mari tranzacții din retailul alimentar din România. Penny a rămas pe plan local și, după mai bine de 15 ani de prezență, are afaceri de aproape 1 mld. euro în 2020 și 300 de magazine cu profil discount. Iar germanii anunță planuri mari, mai exact dublarea rețelei până în 2029.

În prezent, retailerul are o echipă de circa 5.500 de oameni, echipă coordonată până acum doi ani de Dana Popa. Acum, ea are responsabilități regionale în cadrul unui alt lanț de retail alimentar.

„Mai exact, businessul BCEE este reprezentat de toate magazinele Billa din afara Austriei, adică din Cehia, Slovacia, Bulgaria și Lituania – (în această din urmă țară – n.red.) sub brandul IKI.” În Bulgaria sunt peste 130 de magazine Billa și peste 4.600 de angajați, în timp ce în Slovacia sunt circa 160 de unități în care lucrează aproximativ 4.000 de oameni. În Cehia rețeaua numără peste 240 magazine și peste 6.500 de angajați, iar în Lituania sunt 228 magazine și peste 5.500 de salariați, potrivit executivului român.

„Am plecat din România după aproape șapte ani și jumătate la Penny România, pentru un job nou, o poziție de HR manager, într-un alt business unit al grupului REWE, Billa CEE, cu responsabilitate internațională pentru mai multe țări și o provocare diferită.”

Prioritatea a fost de a contribui la dezvoltarea unor strategii și politici de HR care să ajute departamentele de resurse umane locale să contribuie, la rândul lor, la îmbunătățirea performanței de business. Tot pe lista de priorități a Danei Popa și-au găsit loc și alte obiective, precum stabilizarea echipelor prin reducerea fluctuației de personal și îmbunătățirea competențelor de leadership ale managerilor.

În comerțul alimentar din România, fluctuația de personal este undeva la peste 50% anual, conform celor mai recente date, acesta fiind sectorul din economie cu cea mai mare rotație a salariaților. Și pe alte piețe aceasta este o problemă a industriei de retail de bunuri de larg consum, însă cifrele pot diferi.

„Am avut oportunitatea (în noua poziție – n.red.) de a-mi utiliza competența și experiența la un alt nivel și de a iniția proiecte strategice cu impact în mai multe organizații, în diferite țări, asupra unui număr mult mai mare de oameni”, își motivează executivul român decizia de a pleca din țară ca expat.

Ea a împlinit deja doi ani de când ocupă această poziție și spune că a derulat o serie de proiecte noi, multe dintre ele realizate în sinergie cu colegii de la Penny International și cu echipa de HR din Austria.

„Bineînțeles, toți am avut aceleași obiective: să depășim provocările aduse de pandemie, să transformăm munca oamenilor și să îi ajutăm pe angajați să se adapteze la noul mod de lucru, cheia fiind flexibilitatea și digitalizarea.”

Pandemia de COVID-19 a schimbat modul în care muncim și nu doar temporar. Mixul muncă de acasă – muncă de la birou va rămâne cu noi și după ce criza sanitară va deveni o amintire. Oamenii caută astăzi mai multă flexibilitate la job, caută să se identifice mai mult cu ceea ce fac și caută un angajator cu valori similare. Nu în ultimul rând, tehnologia își pune amprenta asupra pieței forței de muncă, eliminând taskurile repetitive și făcând posibilă o mai bună productivitate.

„Schimbările definitive sunt clar legate de modul în care lucrăm, sistemul work from home va rămâne predominant și multe servicii vor evolua, iar automatizarea acestora va schimba piața muncii.”

Dana Popa adaugă că avea doar câteva luni în noua poziție când a venit criza sanitară și a lovit din plin Europa.

CV Dana Popa

♦Œ conduce de puțin mai bine de doi ani departamentul de resurse umane al rețelei de supermarketuri Billa pe piețele din Bulgaria, Cehia, Slovacia și Lituania;

♦ anterior, între 2012 și 2019, a deținut o funcție similară, dar în cadrul Penny România, o rețea ajunsă astăzi la 300 magazine de tip discount;

Ž♦ alți șase ani i-a petrecut ca human resources director în cadrul lanțului de restaurante Snack Attack, unul dintre cei mai mari jucători de profil înainte de criza financiară anterioară;

♦ a absolvit Universitatea Babeș Bolyay din Cluj-Napoca, cu specializarea psihologie, și are un master în resurse umane la aceeași universitate.

„Iar pentru un expat într-o țară străină, având doar câteva luni într-un job nou, pandemia a făcut lucrurile și mai complexe, lucrând la distanță față de noua mea echipă și încercând să găsesc echilibrul și soluțiile pentru a putea finaliza toate proiectele.”

Cea mai bună decizie din această perioadă a fost legată de oameni, de încrederea pe care le-a acordat-o în anumite momente, confirmată în timp de rezultatele obținute, spune Dana Popa. „Iar cea mai dificilă (decizie – n.red.) a fost atunci când știam care va fi impactul asupra oamenilor, dar era singura alternativă posibilă.” Ea nu oferă alte detalii.

Ziua sa de muncă începe devreme, cu câteva activități de rutină, care să îi asigure energia necesară pentru întreaga zi care, de cele mai multe ori, este plină de întâlniri. La început erau și călătoriile parte din program, însă situația actuală a făcut ca aceste întâlniri fizice să se întâmple tot mai rar.

„Totuși, încerc să rămân conectată la toate echipele și la oamenii cu care lucrez, chiar dacă suntem la distanță. Ca lider, am avut și am în continuare credința că rezultatele mele sunt, de fapt, rezultatele echipei mele, iar dacă am grijă de oameni și le ofer sprijin și resurse, împreună reușim să ne atingem obiectivele.”

Rolul său ca lider este să fie aproape de membrii echipei, să creeze oportunitatea de a se exprima fiecare, să seteze așteptările și modul în care se lucrează pentru ca organizația să aibă rezultate.

„În această perioadă dificilă pentru noi toți, am ales și am insistat pe transparență. Sunt deschisă la a primi feedback și încerc să fiu mai bună în fiecare zi. Sunt și am fost atentă la oameni. Iar acest lucru îl simt, mai ales în momentele grele, când am nevoie de sprijinul echipei, când trebuie să livrăm și pentru asta toți trebuie să depunem un efort suplimentar.” Acestea sunt momentele de adevăr, când un lider poate face diferența, adaugă ea.

Uitându-se în urmă, spune că cea mai dificilă perioadă a fost aceea în care brandul Billa a ieșit complet din unele țări. Un exemplu recent este Ucraina. Totuși, grupul a reușit să păstreze o parte dintre oameni.

REWE este unul dintre cei mai mari jucători din comerțul alimentar european, având de asemenea o serie de businessuri adiacente, în industrii precum cea a turismului. Înainte de a se alătura gigantului german, executivul român a lucrat ca human resources director în cadrul lanțului de restaurante Snack Attack, unul dintre cei mai mari jucători de profil înainte de criza financiară anterioară. Între timp, brandul cunoscut în special pentru sandvișurile sale a dispărut.

„Cariera mea la Penny a fost încă de la început o provocare. Veneam dintr-o firmă de zece ori mai mică. Mă aflam pentru pentru prima dată într-o organizație multinațională, care presupune un anumit specific, o companie de cultură germană.”

Ea își amintește că aceste aspecte le asocia la acea vreme cu disciplina, organizarea, dar și cu o strucutură deja stabilită. Obiectivul său strategic era să contribuie la transformarea companiei într-una care să fie aproape de oameni.

„Îmi doream foarte mult să pot valoriza și recompensa performanța, iar grija pentru dezvoltarea angajaților a fost pe lista mea de priorități mereu. Toate aceastea par acum lucruri normale, fară de care Penny nu ar putea supraviețui, dar în acel moment eram aproape la polul opus.”

Echipa de resurse umane era mică, orientată să asigure procesele și serviciile de bază. Astfel, ea avea nevoie de resurse noi și de specialiști care să facă posibilă inițierea și dezvoltarea unor programe de dezvoltare a angajaților și a managerilor de la toate nivelurile.

„Am început să dezvoltăm pachete profesionale de training pentru fiecare categorie de angajați: cei din magazine, din logistică și din sediu. Am inițiat activități și evenimente în care să îi aducem pe colegii din magazine mai aproape de cei din sediu.” O parte dintre aceste proiecte sunt Penny Buddy (un coleg din sediu și unul din magazin fac echipă și lucrează la o temă comună), conferințele anuale dedicate oamenilor din vânzări și sesiunile de team building anuale, cu obiective clare.

„Am investit mult în dezvoltarea competențelor de leadership ale managerilor, în special în ceea ce privește munca în echipă, motivarea oamenilor și recunoașterea rezultatelor. Am avut nevoie de câțiva ani buni să reușim să construim pachete de beneficii motivaționale pentru fiecare categorie de angajați și încă alți câțiva ani să reușim să aducem HR-ul mai aproape de magazine prin intermediul managerilor regionali de resurse umane.”

Acesta a fost un moment cheie care avea să schimbe radical modul de lucru cu oamenii din vânzări, explică executivul român.

„Această echipă a fost una cu rezultate bune nu doar la nivel local, ci și la nivel internațional, activitatea fiind luată ca exemplu de bune practici în țările din rețea și nu numai.”

Penny are în România are circa 5.500 de salariați astăzi, în fiecare magazin lucrând în medie 12-16 oameni. Acestora li se adaugă cei din logistică. Angajările vor continua pentru că Penny va accelera expansiunea.

„Rezultatele bune ne permit să angajăm în continuare. Oamenii pe care îi avem sunt corelați cu ce produc, e regula de bază în discount”, spunea recent Daniel Gross, CEO-ul Penny în România. Spre exemplu, acum 10 ani, numărul mediu de angajați per magazin era 12, iar acum e 14 dat fiindcă au crescut vânzările. Productivitatea a crescut și ea, e unul dintre indicatorii importanți pentru companie. „Ne uităm la vânzarea pe oră de lucru sau la numărul de clienți serviți pe oră lucrată. Profitabilitatea nu o măsurăm în relația cu angajații.”

Daniel Gross adăuga că Penny a lucrat la a-și fideliza angajații, oferind bonusuri materiale sau calitative, motiv pentru care fluctuația e relativ constantă în acest an versus 2020. Ea a ajuns la 24% în 2020, fiind cu 10% mai mică față de anul de dinaintea pandemiei.

În grila de beneficii, compania include asigurare privată de sănătate, rechizite școlare, bonus pentru nou-născut și vouchere pentru scutece. Totodată, venitul minim net în companie este de 2.275 de lei, sumă ce include și bonurile de masă.

Salariile din retail au fost multă vreme un subiect tabu, ele fiind printre cele mai mici din economie pentru pozițiile de casier sau lucrător comercial. Odată ce piața muncii a devenit mai competitivă și mai dificilă, ele au început să crească.

Daniel Gross spunea recent că salariul e important pentru oameni, dar nu mai mult de 30% din mix. Programul, apropierea de casă, volumul de muncă, atmosfera, posibilitatea de dezvoltare în carieră, toate contează.

„În opinia mea, ne aflăm într-o permanentă evoluție a pieței muncii și implicit a așteptărilor pe care le au angajații”, adaugă Dana Popa. Ultimii doi ani au fost speciali în contextul pandemiei și al tuturor schimbărilor venite odată cu ea: mediul de business este mult mai complex, diferențierile între competitorii din același domeniu sunt din ce în mai mici, serviciile pot fi livrate în moduri pe care nici nu le visam posibile cu puțin timp în urmă. La fel este și munca pe care o realizează angajații. Nu mai este obligatoriu să fii la birou că să poți lucra, schimbarea permanentă și flexibilitatea fiind caracteristicile cheie ale prezentului.

„Angajații se transformă și ei odată cu vremurile și cred că suntem cu toții conștienți că ei sunt cei care pot face diferența, cei care aduc succesul unei organizații. Ei sunt, de fapt, misiunea noastră, oriunde am lucra.”

Dana Popa a păstrat legătura cu echipa Penny din România, ba mai mult, ultima oară a fost acasă cu ocazia evenimentului Penny la zi – Succesul pornește de la oameni, adică la mijlocul lunii octombrie.

„Încă nu mă gândesc să mă întorc în țară (definitiv – n.red.), mai am câteva lucruri pe listă pe care aș vrea să le îndeplinesc pentru a fi pregătită pentru o nouă schimbare. Bineînțeles, îmi plac provocările în continuare și mereu o să rămân deschisă la învățare și la experiențe noi.” Consideră că este important ca ofertele să vină la momentul potrivit. Deocamdată își concentrează atenția pe ceea ce are de făcut la Billa CEE, organizație ce se află într-un moment cheie, acela de transformare a businessului, printr-o repoziționare a brandului pe fiecare piață, în cele patru țări: Austria, Cehia, Slovacia și Bulgaria.

„Mi-ar plăcea ca la un moment dat să trec de partea cealalată a baricadei și să devin consultant în domeniul resurselor umane.” Totuși, indiferent de țară, nu consideră că este cel mai important dacă ești angajat sau antreprenor. „Planul meu este să învăț și să mă dezvolt continuu, schimbările vin pe parcurs și în mod firesc, în funcție de stadiul la care ajungi.”

Cel mai dor din România îi este de oamenii și de echipele cu care a lucrat. În Romania era mai multă flexibilitate în proiecte, dar îi place mult și structura organizată din Austria. În plan personal, îi e tare dor de familie și prieteni, dar și de mâncarea gustoasă. Ea amintește însă de cafeaua austriacă, o băutură ridicată la rang de artă în această țară.

„Aici este faimoasa cafea melange, similară cu capucinoul italian. Este un mix între espresso și spuma de lapte și se bea în cafenelele vieneze în orice moment al zilei.”

Dacă ar fi să aleagă câteva lucruri care ar trebui îmbunătățite în România, ar opta pentru infrastructură și pentru promovare turistică.

„Avem foarte multe orașe și locuri extrem de frumoase care trebuie promovate precum cele din țările europene.”

Totodată, recunoaște că sunt peste tot lucruri bune și lucruri mai puțin bune peste tot. Spre exemplu, și în Viena, orașul unde locuiește acum, există ore cu trafic aglomerat.

„România este țara în care m-am născut și am petrecut cea mai mare parte din viața mea. Așadar, va rămâne mereu „acasă”. Pot să spun că mi-e foarte puțin dor de incertitudine, însă ultimii doi ani mi-au arătat că aceasta este în întreaga lume, doar că sub o altă formă”, conchide ea.