O nouă forță geopolitică se naște în deșerturile arabe, ajutată de războiul lui Putin

Când Europa se luptă cu o criză de energie și a prețurilor ener­gi­ei care o va duce cel mai pro­babil în recesiune, statele pro­du­cătoare de petrol și gaze din Golf se scaldă în bani și se bucură de creșteri economice cum avea China în zilele ei bune.

Toți ochii sunt pe aceste țări arabe pentru că de ele depind prezentul și viitorul energiei în Europa, scrie revista germană Spiegel. Iar influența lor crește și în alte sectoare, ceea ce aduce în prim-plan o problemă: conducătorii statelor din Golf sunt considerați ca fiind au­to­ritari, regi și șeici pentru care valorile de­mocratice și libertățile occidentale contează prea puțin.

Campionatul Mondial de Fotbal este unul dintre cele mai urmărite evenimente sportive. Câștigarea concursului pentru organizarea ediției de anul acesta de către Qatar a fost întâmpinată încă de la început cu critici care n-au încetat nici până acum, când mai sunt câteva zile până primul fluier pentru înce­pe­rea primului meci. Există acuzații de corupție, bogățiile Qatarului înlesnind suspiciunile că acestă țară și-a cumpărat dreptul de or­ganizare.

De asemenea, există acuzații că pre­gătirile pentru eveniment s-au făcut cu muncitori, mai ales străini, care au lucrat în con­diții apropiate de sclava­gism. Mulți dintre ei au mu­rit în accidente de mun­că. Merită un astfel de preț? Stadioane noi, strălucitoare, care au cos­tat peste 6,5 miliarde de dolari sunt gata și-i aș­teaptă pe fanii fotbalului.

Cinci din cele opt stadioane pe care se va juca sunt deservite de un sistem de metrou fără manipulant care a costat și el 36 de miliarde de dolari. Cam­pionatul Mondial de Fotbal din Qatar este cel mai scump din istoria competiției.

Cheltuielile cu infrastructura necesară acestuia sunt estimate la 230-300 de miliarde de dolari. Spre comparație, Cupa Mondială din Brazilia a costat „doar“ 11,5 miliarde de dolari. Cam aceasta este puterea financiară a țărilor din Golf.

Fondurile suverane de investiții alte celor șase state din regiune valorează împreună 4.000 de miliarde de dolari și au investiții în orice și peste tot în lume, de la companii ger­mane precum VW, Porsche și RWE la echipe de fotbal, de Formula 1 și ligi de golf profe­sionist. Arabia Saudită are propriul program spațial și își construiește un centru de cer­cetare a hidrogenului, energia viitorului.

OMV, compania care până nu demult domina în sectorul energetic central și est-euro­pean, are printre acționarii principali (25% din acți­uni) compania Mubadala Petroleum and Petro­che­micals din Abu Dhabi, o sursă de bani inepuizabilă și fără de care nu poate lua decizii.

Colosul de petrol și gaze polonez de stat PKN Orlen a ce­dat către Aramco, compania națio­nală de petrol a Arabiei Saudite, o parte din rafinăria de la Gdansk. În schimb, Aramco va acoperi până la 45% din nevoie de petrol a Orlen, care se îndepărtează astfel de com­bustibilul rusesc. Pentru statele din Golf, criza de energie europeană este o oportunitate. 3.500 de miliarde de dolari vor intra în cufe­rele lor în următorii cinci ani dacă prețurile petrolului și gazelor naturale rămân la nive­lurile ridicate din prezent – un cadou din partea președintelui Rusiei Vladimir Putin, comentează Spiegel.

Pentru că Europa nu mai este interesată să importe energie rusească, petrolul din Ara­bia Saudită și gazele naturale din Qatar au devenit marfă prețioasă pe care o vor europenii indiferent de preț. Astăzi pare clar că statele din Golf vor juca un rol principal în noua ordine mondială, în prezent în faza de așezare. Qatar și Iran au cele mai mari rezerve de gaze din lume, iar Arabia Saudită este întrecută doar de Venezuela la rezerve dovedite de petrol.

Aceste poziții au reprezentat în trecut instrumente puternice de influență la nivel global, iar după ce Rusia a invadat Ucraina, puterea a crescut. Europa pur și simplu nu mai are alte opțiuni. Iar puterea statelor arabe nu se rezumă doar la petrol și gaze. Sursa de energie a viitorului este hidrogenul verde, produs cu electricitate de la soare și de la vânt. Deșerturile Peninsulei Arabe oferă condițiile perfecte pentru construirea de parcuri solare.

Într-un viitor poate nu prea îndepărtat Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită vor exporta mai mult hidrogen decât petrolul vândut în zilele noastre. Germania promite să fie principala destinație, așa cum a fost și principala destinație europeană a gazelor ruse. Schimbarea nu vine fără pericole. Boom-ul din energie se produce în vremuri tulburi din punctul de vedere geopolitic. Globalizarea încetinește, iar lumea pare că se împarte din nou în blocuri opuse, că se polarizează: China contra Occident, autocrații contra democrații. Alianțele toxice par că pot deveni posibilități reale. Iar liderii vestici bat la porțile țărilor arabe. După încercarea Rusiei de a cuceri Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz și președintele american Joe Biden au efectuat recent vizite în regiune. Pentru audiențe s-au aliniat și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier britanic Boris Johnson. UE intenționează să stabilească acolo o misiune diplomatică specială. Acest lucru arată în ce parte înclină balanța puterii. Însă, așa cum au demonstrat vizitele ministrului german al economiei și chiar cea a lui Biden, statele din Golf au propria agendă și propriile interese. Când președintele Biden a cerut în vară Arabiei Saudite să majoreze producția de petrol pentru a opri scumpirile, saudiții au făcut exact opusul.