O nouă cauză de inflație în Europa de Est: monedele se depreciază
În contextul actual al slăbiciunii economice și scumpirilor dramatice, monedele est-europene pierd din putere, putând crea și mai multă inflație, scrie Ziarul Financiar. Monedele piețelor emergente se îndreptau la finalul săptămânii trecute către cel mai puternic avans în raport cu…
În contextul actual al slăbiciunii economice și scumpirilor dramatice, monedele est-europene pierd din putere, putând crea și mai multă inflație, scrie Ziarul Financiar.
Monedele piețelor emergente se îndreptau la finalul săptămânii trecute către cel mai puternic avans în raport cu dolarul din luna iulie, însă monedele din Europa de Est nu au avut parte de creșteri după o săptămână neobișnuit de turbulentă în regiune, potrivit Bloomberg.
În timp ce activele mai riscante au fost în mare măsură impulsionate de datele privind inflația din SUA și semnele de stabilizare din China, investitorii sunt mai precauți cu privire la piețele est-europene din cauza erodării diferenței de dobânzi ce le făcea activele mai atrăgătoare.
O intervenție verbală din partea guvernului din Varșovia a dat zlotului polonez un impuls temporar, însă efectele acesteia s-au disipat rapid.
Din rândul celor 23 de monede de piețe emergente monitorizate de Bloomberg, coroana cehă și zlotul polonez s-au numărat printre cele mai slab performante în raport cu dolarul și euro.
Și pentru forintul maghiar profețiile sunt negre, notează Daily News Hungary. Equilor Investment Consultant se așteaptă ca forintul să piardă în continuare din valoare în lunile următoare, acesta putând atinge pragul psihologic de 400 de unități în raport cu euro până la finalul anului.
Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile la cote istorice săptămâna trecută, moneda unică europeană având de suferit drept urmare a deciziei.
Monedele est-europene vor suferi cele mai însemnate deprecieri de pe piețele emergente dacă euro va continua să scadă, având în vedere expunerea economică ridicată a acestora la zona euro, se arată într-o notă a Goldman Sachs, relatează Bloomberg.
Moneda euro se îndrepta la finalul săptămânii trecute către cea mai lungă perioadă de pierderi de la introducerea acesteia pe fondul pariurilor că BCE și-a încheiat ciclul de majorări de dobânzi.
Fondurile de hedging au cele mai negative poziții privitoare la euro de la începutul anului, iar analiștii își revizuiesc în jos estimările de sfârșit de an pentru monedă.
În plus, Polonia și Ungaria și-au început deja ciclurile de relaxare a politicii monetare, în timp ce Cehia cântărește când să pornească pe aceeași cale, făcând monedele acestor țări mai puțin atractive pentru investitori.
„Ne menținem pozițiile short cu privire la zlot“, au scris analiștii Citigroup într-o notă adresată clienților.
Moneda poloneză s-a depreciat puternic după ce banca centrală a țării a anunțat o reducere peste așteptări a dobânzii de referință. Cresc speculațiile pe piețe că strategii vor fi nevoiți să-și încetinească planurile de relaxare a politicii monetare.
Ceea ce s-a întâmplat cu zlotul este un semnal clar privind modul în care astfel de decizii legate de dobânzi pot afecta credibilitatea băncilor centrale, a declarat recent Ludwik Kotecki, membru al consiliului monetar al băncii poloneze.
În Cehia, Jan Prochazka, membru al băncii centrale, a declarat că banca trebuie să evite reducerea dobânzilor prea curând în condițiile în care presiunile inflaționiste sunt în continuare „foarte puternice“.
Analiștii anticipează perspective mai slabe pentru monedele est-europene în următorul an pe fondul reducerilor de dobânzi, dar și din cauza faptului că economiile regiunii se redresează lent după ce inflația ridicată din ultimii ani a redus cheltuielile consumatorilor și a apăsat asupra fabricilor.