O întrebare: în ce măsură vor putea corecta fondurile europene deficitul bugetar, scăpat complet de sub control?

♦ Deficitul bugetar a ajuns al 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024 ♦ Evoluția spulberă orice speranță că deficitul bugetar al României s-ar mai putea încadra în ținta de 5% din PIB până la finalul anului ♦ În aceeași vreme însă, investițiile din fonduri europene au scăzut, dar investițiile din fonduri bugetare s-au triplat ♦ În continuare sunt pe masă 100 mld. euro fonduri europene pentru investiții în România în 2024 și în anii următori.

În ce măsură vor putea corecta fondurile europene deficitul bugetar? Este o întrebare firească în contextul în care bugetul României este strâns cu ușa de majorările din sectorul bugetar, dar și de creșterile de pensii și de decontări de medicamente, dar pe masă sunt 100 mld. euro în fonduri europene pentru investiții.

Este inexplicabil că guvernul Marcel Ciolacu, cu bagheta finanțelor în mâna lui Marcel Boloș, a bugetat creșteri ale cheltuielilor de numai 10%, iar acum, la patru luni din an, cheltuielile cresc cu un ritm triplu. Într-un an electoral, creșterea cheltuielilor sociale este inevitabilă, însă un reglaj, într-o oarecare măsură, ar putea fi din folosirea fondurilor europene, în condițiile în care în continuare sunt disponibile 100 mld. euro din fonduri europene în 2024 și în anii următori, prin mai multe programe, de la PNRR la fonduri structurale.

În primele patru luni din an, însă, cu bugetul în aer, guvernul a investit mai puțin din fonduri europene decât în aceeași perioadă din 2023. În aceeași vreme, investițiile publice din fonduri bugetare s-au triplat, de la 7 mld. lei la 21 mld. lei. Ce s-a întâmplat? Roxana Mircea, managing partner la REI Finance, companie de consultanță pentru accesarea de fonduri europene și ajutoare de stat, spune că scăderea se simte mult mai puternic în piață și sunt întârzieri la plăți pe aproape toate programele.

„Este o catastrofă. Nu sunt bani, este blocaj total. Și azi am sunat un client privat, care are întârzieri mari. Niciodată în ultimii 10 ani nu am mai avut undeva la 15% din cifra de afaceri sume neîncasate. Și primăriile simt și asta, dar și privatul. Plus ministerele nu evaluează, nu se mișcă, aici e marea tragedie. Ne întrebăm ce este: este incompetență sau este stopată pentru că nu sunt bani și nu avem?“, spune ea.

10 mld. lei a investit guvernul din fonduri europene în primele patru luni din 2024, față de 12 mld. lei, cât a investit în primele patru luni din anul trecut. De altfel, guvernul, chiar în raportul privind situația macroeconomică, document care însoțește bugetul pe 2024, spunea clar: fondurile europene pot ajuta corectarea deficitului bugetar. „Un rol important (în corectarea deficitelor – n. red.) ar trebui să îl joace fondurile europene, având atât un impact direct -prin sporirea surselor de finanțare a deficitelor externe -, cât și unul indirect – prin derularea de programe investiționale țintite și de ajustare structurală, cu efecte favorabile asupra activității economice și, implicit, și în sensul atenuării cuantumului deficitelor fiscale“, scriu reprezentanții guvernului în documentul citat.

Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal, este de părere de asemenea că folosirea fondurilor europene este crucială în materie de investiții, în special în contextul în care bugetul național este foarte strâns și este nevoie de corectarea deficitului fiscal.

„Logica și prioritățile ar trebui clare: tot ce se poate face din fonduri europene, se face din fonduri europene, pentru că bugetul este constrâns. Fondurile europene pot ajuta în sensul în care substituie sursele naționale în proiectele de investiții, știind fiind faptul că investițiile afectează direct deficitul, iar banii europeni se văd direct în partea de cofinanțare“, spune Ionuț Dumitru.