O întrebare cheie: va fi anul economic 2024 mai bun decât 2023 astfel încât speranța să se reîntoarcă?

♦ De această întrebare depind multe: depinde cum își va fundamenta guvernul bugetul, depinde cum își vor alcătui companiile calculele finale pe bugete și, nu în ultimul rând, depinde cu câți bani vor ajunge acasă angajații, mai ales că inflația nu se dă bătută.

FMI a publicat la finalul săptămânii trecute, în urma vizitei anuale pe care fondul o face la București, un raport în care arată că economia României s-a mișcat bine în 2023, în ciuda crizelor.

Documentul anticipează că economia României va crește în acest an cu 2,2% și cu 2,7% în anul ce vine. „Economia României a evoluat relativ bine în vremuri grele. Creșterea economică, deși a încetinit, rămâne destul de robustă și mai mare decât la majoritatea țărilor din jur.“

În UE, estimarea de creștere este anul acesta, în medie, de 0,6% și de 1,2% în anul ce vine. Dacă România va merge în același sens al prognozelor, având în vedere că 70% din exporturile țării merg în UE, atunci șansele sunt semnificativ sporite ca 2024 să fie un an mai bun decât 2023.

„Diferențialul nostru de creștere față de media UE este pozitiv. Prin urmare, dacă nimic grav nu se întâmplă, economia ar putea crește mai bine în 2024 decât în acest an“, spune economistul Laurian Lungu. Sunt, adaugă el, o serie de factori fundamentali care ar putea întări sau compromite această perspectivă.

Pozitiv este că în România vor intra multe fonduri UE ce vor ajuta economia. Deja la nouă luni din an, INS arată că investițiile au contribuit cu 2,8% la creșterea PIB de 1,4%, pe partea de utilizare. Aici banii de la UE au contribuit semnificativ.

Negativ, din perspectiva evoluției PIB, ar putea fi măsurile fiscale ce intră în vigoare la 1 ianuarie 2024. Nu știm cum va reacționa economia la creșterile de taxe. Mai sunt și alte necunoscute. Dincolo de măsurile deja dispuse, incertitudinea fiscală rămâne: ce se întâmplă cu pensiile, de pildă.

„Cifrele nu se adună: nu poți avea corecții pe deficit și, în aceeași vreme, să majorezi și pensiile cu 40% și salarii sau alte cheltuieli. Cred că va fi, totuși, o creștere, de unu și ceva la sută. Important e să nu se facă erori politice grave. Pentru că și majorările de salarii și de pensii pun presiune pe buget“, spune Laurian Lungu.

Așadar, există și un risc macroeconomic mare. Dacă deficiul bugetar nu scade, situația atrage atenția piețelor externe și agențiilor de evaluare financiară. Costul de împrumut al statului pentru acoperirea deficitului și a datoriei publice ar putea crește, cu consecințe severe pentru bugetul și așa șubred. FMI crede că și anul viitor veniturile bugetului vor rămâne la 31,9% din PIB (ca și anul acesta, aici intrând și fondurile UE) în vreme ce cheltuielile vor scădea cu 0,9% la 37% din PIB. Deficitul bugetar ar fi de 4,8% din PIB, față de 5,6% în acest an.

După pățania de la început de an când a prognozat o creștere economică de 2,8% (în baza căreia a și fost fundamentat bugetul de stat) Comisia Națională de Prognoză suflă și-n iaurt. Prognoza de creștere a guvernului, pentru 2024, este de 2%, față de 2,2% a Comisiei Europene sau de 2,7% a FMI.

Prognoza pentru creșterea economică a Raiffainsen Bank este de 2,8%, dar Ionuț Dumitru, economist-șef al instituției, admite că este una optimistă.

„Prognoza noastra este un pic optimistă. Economia României, ca de altfel economiile tuturora, depinde majoritar de contextul global – războaie, fluxurile comerciale. În plus, în 2024, pe plan intern, avem alegeri și ele ar putea complica puțin lucrurile. Așa că riscul este în jos – adică să nu putem ajunge chiar la o creștere de 2,8% cum estimăm noi astăzi“, spune economistul-șef al Raiffeisen Bank.

Raiffeisen Bank are o prognoză de creștere economică pentru 2023 de 1,5%. Evindent că predicția pentru 2024 de 2,8% este aproape dublă față de acest an, ceea ce înseamnă că așteptările sunt ca anul ce vine să fie mai bun. „Și efectul de bază va conta, pentru  că, dacă crești cu doar 1% în acest an, anul viitor vei crește mai mult. O creștere în plus față de acest an va fi însă. Cât de puternică va fi este prea devreme de spus. Depinde de prudența guvernului, depinde de cum economia va absorbi majorările de taxe ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie viitor“, spune Laurian Lungu.

Dacă privim raportul FMI, lucrurile merg înspre bine. Potrivit economiștilor Fondului Monetar Internațional, inflația rămâne prea ridicată, dar se retrage treptat. Datele Institutului Național de Statistică arată că creșterea de consum  slăbește. Avem o creștere de consum de doar 2%, la zece luni din 2023, deși eram, în trecut, obișnuiți cu creșteri de 12-15%. Asta se vede și în reducerea importurilor – nu este rău că importurile scad pentru că, astfel, deficitele gemene se mai reduc. Dar este mai cu seamă semnul principal al reducerii consumului, nu al extinderii ofertei interne care să acopere cererea.

La nouă luni din an, industria a contribuit negativ la creșterea economică, cu minus 0,6% la o creștere de 1,4%. Este semnul vulnerabilității economiei UE, unde România trimite 70% din totalul exporturilor sale. Dacă lucrurile continuă așa, nu este bine pentru România, spune FMI.

Dacă prognozele sunt cât de cât bune, iar UE trece de la o creștere anticipată în acest an de 0,6% la 1,2%, atunci economia României va crește și ea mai bine decât în acest an pentru că a crescut mereu mai bine decât media Uniunii Europene.

Raportul citat al FMI observă acest lucru și arată: „Convergența impresionantă către nivelurile de venit din Europa de Vest continuă.“

În același timp, arată: Poziția externă a României în 2022 a fost substanțial mai slabă decât rezultatele pe care economia le-a oferit.

FMI anunță și riscuri considerabile: escaladarea războiului din Ucraina, o posibilă slăbire suplimentară a activității în Europa sau o încetinire globală bruscă ar putea submina creșterea și fluxurile de capital către piețele emergente, deci și către România.

Pe plan intern, creșterea puternică a salariilor ar putea prelungi agonia inflației, iar anul electoral 2024 ar putea pune frână consolidării fiscale, spune raportul citat: „O poziție fiscală slabă face România vulnerabilă. Capacitatea de răspuns la evoluțiile adverse este circumscrisă unui deficit bugetar structural cu mult peste nivelurile sustenabile. Abordarea acestei priorități este o urgență“.