O întâlnire decisivă

Se spune că în orice domeniu este ideal să ai un mentor pentru a te dezvolta, iar exemplul Mirelei Pitu este relevant în acest sens. O întâlnire cu unul dintre primii oameni de comunicare din România i-a definit întregul parcurs profesional ulterior.

Am avut marele noroc să lucrez de la început în proiecte mari, de anvergură, și să o am pe Sandra Pralong ca mentor în primii mei ani în această industrie, fiind una dintre puținele persoane cu experiență internațională la cel mai înalt nivel, în New York”, povestește Mirela Pitu despre modul în care a ajuns să dezvolte una dintre agențiile de comunicare românești, după mai bine de 10 ani de experiență ca lider al altor două companii de profil. Anul acesta, ea previzionează pentru Pi2 PR & Marketing, agenția care îi poartă numele, venituri din consultanță de 400.000 de euro în România și 75.000 de euro în Bulgaria, o piață pe care au intrat în 2022. În ceea ce privește echipa, în prezent au șapte consultanți în România, doi în Bulgaria și lucrează pe proiecte punctuale cu o rețea de colaboratori. 

Mirela Pitu a ajuns să lucreze în comunicare în urma unei întâlniri cu Sandra Pralong, în anul 2000 – aceasta își încheia la vremea aceea mandatul de Consilier de Comunicare al Președintelui Constantinescu. A început să lucreze atunci cu ea pentru diverse organizații internaționale ce aveau proiecte în România (OECD, UNICEF, UNDP), iar apoi au urmat alte branduri internaționale, interesate de privatizările de la acea vreme, printre care Renault, care cumpărase Dacia sau Erste Bank, care voia să cumpere BCR. Câțiva ani mai târziu, Sandra Pralong a plecat la Bratislava pentru un job regional în cadrul Națiunilor Unite, iar Mirela Pitu a rămas la conducerea Synergy, o agenție care la momentul respectiv lucra pentru cele mai mari branduri internaționale prezente în România: „În martie 2008 aveam suficientă încredere în mine că să-mi creez propria agenție de PR, pe care am denumit-o Pi2, după numele meu de familie. Aveam 31 de ani. La câteva luni după, a început criza economică.”

Au urmat apoi 14 ani în industria românească de PR, pe care o descrie drept una extrem de competitivă: „Este o industrie agilă și dinamică, puternic antreprenorială, în care, spre deosebire de alte țări, femeile sunt majoritare. Și fac o treabă extraordinară. În ultimii ani, industria de PR a integrat multe servicii noi care țin de social media, community engagement și influencer endorsement, digital și content marketing. Este o industrie extrem de dinamică și creativă, în care creșterea serviciilor a condus la diversificarea ofertei, la un volum mai mare de clienți, dar și la o presiune pe costuri, cel puțin după criza din 2008”.

Antreprenoarea a înființat Pi2 după ce a absolvit un program internațional de EMBA, dorința sa de atunci fiind să rămână în zona de strategie și să lucreze direct cu cei care iau deciziile într-o companie: „Acest lucru ne permite să ne concentrăm pe partea de consultanță în comunicare. Urmează serviciile care țin de media relations, employer branding (pentru companiile care sunt active pe piața recrutării și își doresc să aibă un brand bun de angajator), social media, video content și digital marketing”.

CV de antreprenor:

► Mirela Pitu dezvoltă Pi2 PR & Marketing din martie 2008;

► Între 2006 și 2008, a pus bazele VĂO Group în România din rolul de General Manager;

► A fost General Manager al Synergy Communications între 2001 și 2006;

► A absolvit Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București și și-a consolditat pregătirea cu un program masteral în Studii Administrative Europene la SNSPA și cu un Executive MBA la WU Executive Academy.

Observă că cea mai mare parte a celor care accesează serviciile unei agenții de PR sunt clienți internaționali sau companii antreprenoriale din București și alte câteva orașe mari: „Asta nu înseamnă că firmele din țară nu fac PR, ci doar că, probabil, se limitează la activitatea realizată cu departamentele interne sau lucrează cu freelanceri, gândindu-se că nu își permit să angajeze o agenție din București, ceea ce e total greșit”.

Și, fiindcă criza nu a lipsit din activitatea sa încă de la început, Mirela Pitu descrie și felul în care companiile cu care lucrează au reacționat la crizele recente: „În orice criză, primii care contează sunt oamenii. La debutul pandemiei a fost mai întâi grija față de angajați, clienți, familii și comunicarea măsurilor de siguranță. Apoi a fost rândul businessului prin implementarea platformelor online astfel încât clienții să își poată desfășura activitatea în noile condiții. Au fost spitale care și-au deschis platforme de consultații online, dezvoltatori care au implementat vizionări 3D, evenimentele s-au transformat în webinarii și live-uri în social media. A fost un efort intens pentru a comunica siguranță și adaptarea la businessul online”. În ceea ce privește războiul din Ucraina, acesta a adus provocări similare: „Mai întâi a fost răspunsul umanitar, care nu ține de comunicare, cât de susținere de orice fel. Ne-au sunat clienți care, știind că lucrăm pentru dezvoltatori, ne-au rugat să le facilităm închirierea unor apartamente către partenerii sau colegii pe care îi relocau din Ucraina. Apoi a urmat gestionarea impactului asupra businessului. Am explicat consecințele în fiecare industrie: volatilitatea cursului valutar și implicațiile sale pentru clienții din domeniul financiar-bancar; lipsa materiei prime pentru clienții din industrie și construcții, impactul inflației asupra produselor de creditare etc”.

Mai este loc de agenții de comunicare pe piața locală? Mirela Pitu spune că într-o industrie creativă, în care investițiile constau în propria pregătire, este mereu loc de forțe noi: „Toți am început de la zero, provocarea este să transformi o activitate de freelancer într-un business stabil, care să aibă creștere sănătoasă de la an la an. Dincolo de energia creativă și antreprenorială, strategia cu care pornești la drum poate să fie câștigătoare sau nu. Cred că pe o piață atât de competitivă, specializarea pe o anumită industrie, în care să poți face lucrurile altfel sau mai bine, poate fi o direcție bună.” O altă direcție recomandată de ea sunt  serviciile noi, unde toți pornim de la zero într-un fel sau altul: „De exemplu, dacă aș avea 20 de ani și aș vrea să intru puternic pe piață, m-aș concentra să produc conținut video pe TikTok pentru că brandurile de consumer sunt interesate de acest canal nou”.

Totuși, uitându-se la perspectivele de viitor ale dezvoltării industriei de comunicare, consideră că brandul și reputația pe termen lung ale unei companii sunt o îmbinare între mediul clasic și cel digital: „Digital marketingul îți vinde produsele sau serviciile pe termen scurt. Sunt clienți, în special din zona de B2B, care nu au nevoie de digital marketing. Însă nu cunosc niciun client care să nu aibă nevoie de reputația și vizibilitatea pe care o obții prin instrumentele clasice de PR. Pe de altă parte, digital marketing este mai ușor de măsurat, cu efecte rapide, însă clienții trebuie să înțeleagă că rămân dependenți de banii pe care îi plătesc către Google și că, în prima lună în care nu vor cheltui, brandul lor nu va mai exista. În PR, rezultatele se văd greu, sunt mai dificil de măsurat și este nevoie de clienți care cunosc importanța sa pentru a avea încredere că funcționează”.

Printre realizările recente ale companiei se numără intrarea pe piața din Bulgaria, o decizie favorizată de context, după cum spune Pitu: „Au fost proiecte punctuale în care clienții ne-au rugat să îi ajutăm în Bulgaria. Am încercat să o facem din biroul nostru din București, dar n-a funcționat. Apoi am început o colaborare cu cineva la nivel local, am tradus materialele în bulgară, iar rezultatul a fost unul decent, dar nu la standardele noastre. Următoarea etapă a fost să angajăm pe cineva care vorbește limba și care să ne ajute cu presa locală.”

Diferențele între cele două piețe? Acestea sunt date, în mare parte, de folosirea alfabetului chirilic, după cum spune Mirela Pitu: „Chiar și în social media, în special în comunicarea pe LinkedIn, care are un profil de business, ei preferă să comunice în limba bulgară, și atunci interacțiunea e greoaie. În România, suntem mai deschiși la comunicarea în engleză și asta ne ajută să interacționăm mai bine cu cei care nu ne vorbesc limba. Iar alfabetul este latin, deci măcar numele sau cuvintele cu iz internațional se pot citi și înțelege ușor. În final, asta ne ajută să fim mai deschiși și să comunicăm mai ușor”.  Ea observă că, din acest punct de vedere, Europa de Est este mult mai dificilă decât Europa de Vest, unde sunt câteva limbi, și acelea de circulație internațională. În regiunea noastră sunt multe limbi, foarte diferite una de cealaltă, alfabete diferite (grecesc, chirilic etc.), fiind greu să-ți identifici chiar și propriul nume, atunci când acesta e scris într-un alt alfabet.

Piața pe care activează Pi2 generează afaceri anuale de aproximativ 50 de milioane de euro, din care 35 de milioane de euro sunt reprezentate de top 10 jucători – dintre care aproximativ jumătate sunt agenții internaționale, care generează afaceri de 35 de milioane de euro. „Valoarea pieței se referă la activitatea agențiilor care contractează în principal servicii de strategie și consultanță în comunicare, servicii de creație, relații cu presa și influencerii din social media, generarea de conținut pe canalele proprii și rețelele de social media, comunicare internă, comunicare de mediu și CSR”, explică Mirela Pitu.