O industrie care nu poate să scadă

Valentin Stănescu a preluat la începutul anului 2017 poziția de country general manager pentru operațiunile noii entități formate prin fuziunea Dell, un business cu câteva sute de angajați pe plan local, care include și un centru de servicii care lucrează pentru clienți internaționali, și EMC Corporation, companie specializată în furnizarea de echipamente și soluții software pentru infrastructura IT. Începând cu anul 2004, Stănescu a lucrat pentru mai multe companii de IT de pe piața locală, printre care Star Storage și IBM, și a fost promovat șef al operațiunilor locale ale EMC în 2009, după ce fusese timp de aproape patru ani director de vânzări.

„Noi suntem furnizori de tehnologie, ne dorim să fim văzuți ca principalul furnizor de tehnologie esențială, însă este evident că având cel mai amplu portofoliu din industrie nu putem avea, pe toate zonele, cea mai bună prezență sau prestație. Prin urmare, alături de parteneri acoperim întreg spectrul”, explică Valentin Stănescu. „În cadrul unui eveniment precum Dell Technology Forum (desfășurat la începutul lunii octombrie la București – n.red.) reușim să transmitem clienților finali încrederea că a lucra cu o companie ca Dell Technologies le dă posibilitatea nu doar să investească în tehnologie, ci într-o viziune pe termen lung și le dă și flexibilitatea de a avea opțiuni în cazul în care consideră că investiția pe care au făcut-o a fost aliniată 100% cu ce și-au dorit să atingă mai târziu. Multe dintre companiile cu care lucrăm astăzi știu că trebuie să facă schimbări, transformări, dar nu știu 100% unde vor ajunge făcând aceste transformări. Noi, ca furnizori de tehnologie, încercăm să le oferim această flexibilitate în timp – este, dacă vreți, o protecție a investiției. Ei știu că dacă au apucat-o pe o cale, au apoi posibilitatea să se replieze, nu se află pe o autostradă care nu are ieșire câteva sute de kilometri”, notează șeful Dell Technologies.

Dell Technologies România a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri netă de 990 milioane lei și un profit net de 3,83 milioane lei. Numărul mediu de angajați declarat la Ministerul de Finanțe era, în 2018, de 490.

La nivelul grupului Dell, România face parte din regiunea CEE, care include 38 de țări; acestea sunt grupate în funcție de importanță, fie în clustere, fie ca țări directe. „România este una dintre cele cinci țări directe, din prima categoria, fiind una extrem de importantă și care raportează direct, nu prin intermediul unei subregiuni. Din punctul de vedere al prezenței companiilor mari în regiune, România este o țară mare”, notează Stănescu. „Așadar, pentru businessul nostru de end user computing este o piață extrem de importantă, una dintre cele mai mari din Europa.”

Pe partea de data center, România este importantă prin inovație, spune Valentin Stănescu, care amintește că de-a lungul timpului compania a reușit să dezvolte local proiecte care apoi au fost replicate în alte state. „Reușim, într-o piață care nu este atât de matură, să inovăm, putem să alegem niște căi scurte pentru rezolvarea unui lucru. Dacă am fi în Germania sau Franța, acolo lucrurile sunt foarte mature, sunt foarte bine stabilite din punctul de vedere al modului în care un proiect se poate desfășura. În România încă există flexibilitate la nivelul companiilor mari, acestea pot inova, pot alege moduri alternative de a implementa un proiect.”

Ciclurile de modernizare a infrastructurii de tehnologie au o rapiditate mai mare în țările din sud-estul Europei față de țările mature, pentru că operațiunile pe care o companie le are în România nu sunt atât de complexe cum sunt operațiunile pe care le are într-o țară ca Germania, explică Stănescu. Mai mult, o schimbare în sistem sau în paradigma de abordare a unui sistem este mult mai greu de realizat în cazul acestor țări mature: „Trebuie să faci multe teste înainte ca să poți înțelege toate efectele unei astfel de schimbări. Pentru că operațiunile acelor companii în România nu sunt atât de complexe, este mai simplu și mai rapid să inovezi aici.”

Șeful Dell Technologies România oferă următorul exemplu: „O instituție de orice natură are în Germania o infrastructură care oferă 100 de funcționalități; pentru a realiza o schimbare în infrastructură, trebuie să testezi cum vor fi afectate toate acele funcționalități. În România, în general, activitățile sunt mai puțin complexe – în loc de 100 de funcționalități pe care trebuie să le susțină o infrastructură, sunt doar 10, e mult mai ușor și mai rapid să testezi 10 funcționalități. Mai mult, companiile-mamă consideră că în zona complexă este mai riscant să testezi lucruri noi și atunci se aleg țări de test precum România, făcându-se ulterior roll-out către celelalte țări”.

Din punct de vedere comercial, piața locală este segmentată în funcție de tehnologie și de dimensiunea clienților, explică Stănescu. Luând tehnologia drept criteriu, compania desemnează două categorii mari: tehnologie de tip end user computing și tehnologii de tip data center. „Suntem undeva la 60%-40% și se merge către balansare, pentru că avem un potențial foarte mare și investiții destul de mari în zona de data center. În general, în structura totală a veniturilor Dell, volumele cele mai mari se fac în zona de client computing; e normal, pentru că e mult mai simplu să investești într-un laptop sau într-un monitor decât să mergi în zona de data center, unde proiectele sunt de altă natură.”

Legat de modelul de business Dell, și anume oferirea unui portofoliu cât mai amplu de produse și servicii, Valentin Stănescu spune că acesta nu e unul standard și că principalii competitori au ales un alt model. „Orice client și-ar dori – cel puțin așa credem noi – să găsească un portofoliu care să îi satisfacă toate nevoile. Dacă își dorește să facă o alegere diferită, spre exemplu să folosească tehnologie din alte părți și să o integreze, este evident alegerea sa, dar asta se întâmplă de obicei atunci când știu foarte bine ce își doresc.”

Deocamdată, piața din România este încă la un nivel la care companiile își testează capabilitățile în era digitală; cu alte cuvinte, partea de tehnologie poate fi un suport pentru schimbare, dar și un enabler pentru inovație, notează el. „Prin urmare, crede el, companiile își doresc să găsească în același loc atât tehnologia prin care să modernizeze ceea ce au, să-și reducă costurile de operare și mentenanță, cât și să reinvestească economiile din zona respectivă către inovație.“

Deși reticența pare să fi dispărut din rândul managerilor români, pe zona de educație este încă loc de mai bine, crede Stănescu. „În viitorul apropiat, vom avea din ce în ce mai multe sesiuni educative pentru piață, vom aduce la București mulți dintre specialiștii noștri; am pus Bucureștiul pe hartă într-o constelație de 10-12 orașe importante din lume pentru a crește awareness-ul pe partea de inteligență artificială și IoT”, notează el. „Cu cât mai repede vom reuși să educăm cât mai multe companii, cu atât mai repede ni se vor întoarce beneficiile ca cetățeni.”
Șeful Technologies spune că România este una dintre țările în care inovația este în natura omului – „trebuie doar să le oferim românilor posibilitatea și să le aducem tehnologiile și platformele potrivite astfel încât să poată să își testeze ideile. Este una dintre cele mai inovatoare țări, cel puțin din regiunea din care facem parte”.

Piața în ansamblul ei – incluzând aici tot segmentul IT și toate serviciile asociate – nu are cum să nu crească, crede Valentin Stănescu. „Este atât de multă nevoie de inovație prin tehnologie, în această țară, iar România are un apetit atât de mare pentru tehnologie, încât nu văd vreo șansă ca piața să experimenteze scădere în viitor. Dacă ne apucăm și secționăm piața, evident că sunt unele zonele tradiționale de IT care fie au o creștere mai înceată, fie au o stagnare, însă zonele noi de inovație care apar, proiectele noi care sunt rezultatul încercării companiilor de a fi competitive în noua eră de funcționare și în fața start-up-urilor noi, agile care vin din urmă, acestea aduc un plus”, încheie el.