O furtună economică bântuie din nou lumea, iar primele semne vin din SUA. La ce ne putem aștepta dacă economia o ia la vale

Frica de recesiune începe să prindă din nou viață după ce Donald Trump a continuat să alimenteze tensiunile comerciale cu politica sa tarifară agresivă și cu represalii pentru cei ce ripostează, iar bursa s-a prăbușit.

Recent, Trump și-a exprimat îngrijorarea cu privire la o încetinire economică în cadrul emisiunii „Sunday Morning Futures” de la Fox News, descriind recentele turbulențe din economie drept „o perioadă de tranziție” și spunând că: „Este nevoie de puțin timp, dar cred că ar trebui să fie grozav pentru noi”.

Când a fost întrebat dacă crede că se apropie o recesiune, Trump a preferat să răspundă evaziv: „Nu-mi place să prezic astfel de lucruri”.

Dacă va avea loc o recesiune, aceasta ar fi a doua pentru economia americană în ultimii 16 ani. Ultima, în 2020, a durat doar două luni și a fost determinată de pandemia Covid-19. Înainte de aceasta, economia americană dar și cea mondială s-a confruntat cu episodul din 2008 când lovea mare criză economică generată de prăbușirea gigantului bancar american Lehman Brothers.

Asta înseamnă că mulți adulți sub 35 de ani nu s-au confruntat niciodată cu o perioadă prelungită de haos economic, una în care locurile de muncă sunt mai greu de găsit, salariile stagnează și alegerile financiare devin mai dificile.

La ce te poți aștepta dacă economia o ia la vale:

Recesiunea este adesea definită ca încetinirea creșterii economice pentru două trimestre consecutive. Cu toate acestea, National Bureau of Economic Research (NBER), care dă pronosticul, analizează alți indicatori, cum ar fi somajul, fluxul investițiilor și dinamica consumului pentru a determina dacă este vorba de un episod trecător sau de o furtună economică în toată regula.

Spre deosebire de prăbușirile bursiere, recesiunile nu sunt declarate în timp real. NBER face acest lucru retroactiv, adesea la câteva luni după ce recesiunea a început deja.

Așadar, la ce vă puteți aștepta în timpul unei recesiuni? De obicei, întreprinderile reduc cheltuielile și investițiile, îngheață angajările și renunță la o parte din forța de muncă, declanșând un efect în lanț care afectează locurile de muncă, salariile, consumul și accesul la credite.

Deși fiecare recesiune este diferită, există de obicei câteva puncte comune:

1. Întreprinderile se confruntă cu dificultăți, falimentele devenind tot mai frecvente.
2. Oamenii își pierd locurile de muncă, deoarece companiile reduc costurile prin concedieri sau înghețarea angajărilor. Din punct de vedere istoric, șomajul crește semnificativ în timpul recesiunilor, ajungând uneori la 10% în perioadele de recesiune severă.
3. Prețul acțiunilor se prăbușește. În timpul recesiunilor trecute, randamentul investițiilor pe bursă, realizate adesea pentru a obține bani de pesionare au scăzut brusc. O scădere prelungită a burselor este adesea un semn timpuriu al unei recesiuni.
4. Cheltuielile încetinesc. Atunci când oamenii au mai puțini bani sau se tem că își vor pierde locul de muncă, ei tind să renunțe la achizițiile mari, cum ar fi mașinile și vacanțele, ceea ce afectează întreprinderile.
5. Obținerea unui credit este mai dificilă. Băncile restricționează creditarea, făcând mai dificilă cumpărarea unei locuințe, demararea unei afaceri sau chiar obținerea unui card de credit.

Acestea fiind spuse, nu totul este previzibil în timpul unei recesiuni, iar gravitatea acesteia poate varia.

În timp ce prețurile acțiunilor scad de obicei pe măsură ce investitorii se pregătesc pentru incertitudinea economică, piața imobiliară poate fi mai puțin previzibilă. În 2008, valoarea locuințelor a scăzut vertiginos din cauza prăbușirii pieței imobiliare, dar în 2020, prețurile au crescut deoarece ratele scăzute ale dobânzilor au alimentat cererea.