O dată la opt minute, un camion cu făină, pâine, croissante, sucuri, legume sau fructe a intrat în 2024 în România. Aproape 70.000 de transporturi au fost de-a lungul anului

♦ Din cele 187 de transporturi, în medie, dintr-o zi, mai puțin de jumătate sunt verificate fizic, conform legislației UE ♦ Cea mai intensă activitate a fost la punctele de frontieră Albița (Vaslui), Galați și Sculeni (Iași) ♦ Au fost găsite reziduuri de pesticide peste limita maximă la piersici, gutui, struguri, lămâi, roșii, vinete, ardei, morcovi și chiar la ceaiul verde ♦ Analiza unor probe de salată verde, suc de mere, porumb și scorțișoară a arătat că au fost contaminate cu nitrați, patulină, aflatoxină, deoxinivalenol și plumb.

Într-o țară care vor­bește con­stant des­pre potențialul său agri­col, im­porturile sunt la fel de constante, iar deficitul co­mercial de alimente și ani­male vii al României a crescut cu 50% în 2024, ajungând la 5 miliarde de euro. Anul trecut, a­proa­pe 70.000 de camioane au adus produ­se de moră­rit, pâine, patiserie, băuturi, semințe, legume și fructe, adică un camion la fiecare 8 minute dintr-o zi, cu toate că suntem în top cinci producă­tori de grâu din Uniu­nea Europeană.

Acum, odată cu ridicarea granițe­lor și intrarea în Schengen, transpor­tul devine mai fluid. Dar ce mâncăm cu adevărat? Reziduuri de pesticide, nitrați, aflatoxină și alte substanțe greu de citit și de ținut minte sunt pre­zente în unele produse, conform ana­li­zelor. Deși legislația UE prevede verificarea până la 50% din transpor­turi, lucru care se întâmplă, și comer­cianții fac controale la rândul lor, res­ponsabilitatea finală privind sănăta­tea rămâne la consumator.

„În anul 2024 au fost analizate în rețeaua de laboratoare ANSVSA un număr total de 2.618 probe pentru de­ter­minarea reziduurilor de pesticide din produsele de origine nonanimală, din care în 55 de probe au fost con­statate reziduri de pesticide peste li­mi­tele admise prevăzute în regula­men­tul EU 396/2005. La un număr de 10 probe de produse vegetale (salată verde, suc de mere, porumb, scorți­șoa­ră) au fost identificate concentrații de contaminanți peste limita maximă admisă pentru nitrați, patulină, afla­to­xină totală, aflatoxină B1, ochrato­xină A, deoxinivalenol și plumb“, a spus pentru ZF dr. Alina Monea, șef serviciu comunicare și logistică docu­mentară în cadrul Autorității Națio­nale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Aflatoxina este o toxină produsă de o ciupercă care apare de obicei a­tunci când există mucegai, tempera­turi ridicate și umiditate crescută. Ea se găsește în special în cereale care nu au fost depozitate corect sau, în cazul porumbului, când acesta a fost recol­tat cu un nivel mai mare de umiditate decât ar fi normal. Tehnologiile de depozitare, cum ar fi uscarea și aera­rea, pot preveni apariția aflatoxinei, iar una dintre soluțiile pentru comba­terea aflatoxinei sunt coloanele ter­mi­ce, care presupun tratamente pen­tru a distruge mucegaiurile.

Mucegaiurile care produc aflatoxina sunt toxice, dar dacă porumbul sau cerealele tratate corespunzător sunt utilizate ca hrană pentru animalele adulte, care urmează să fie sacrificate, riscurile sunt mult reduse, conform informațiilor oferite de specialiștii din agrobusiness pentru ZF. Deoxinivalenol (DON) este o micotoxină produsă de ciuperci care afectează grâul, porumbul și orzul.

Pe de altă parte, patulina este o toxină produsă de mucegaiuri care se dezvoltă pe fructe, în special pe mere. Este periculoasă pentru oameni deoarece poate provoca iritații digestive, dureri abdominale, vărsături sau diaree. În doze mari, poate afecta sistemul imunitar și rinichii și are potențial cancerigen. Din acest motiv, există limite stricte pentru nivelul de patulină permis în produsele alimentare. În plus, expunerea la plumb poate duce la intoxicație cronică, care afectează în special sistemul nervos, rinichii și ficatul.

În ceea ce privește reziduurile de pesticide, acestea se găsesc în cantități mai mari la produsele din afara UE, care au și un consum mai mare la hectar. De exemplu, în UE, cel mai mare consum îl are Olanda, de peste 10 kg/hectar, iar cel mai mic consum îl are România, de 0,6 kg/hectar. Însă, deși avem cea mai curată mâncare, nu este suficientă și importăm.

„În anul 2024, au fost efectuate controale documentare la import pentru un număr de aproximativ 68.196 de transporturi de produse alimentare de origine nonanimală și furaje vegetale cu o medie de 187 de transporturi controlate zilnic. Toate transporturile sunt supuse controlului documentar la import și controlul fizic se realizează pentru un anumit procent de transporturi, care poate ajunge până la 50% în conformitate cu prevederile legislație europene“, a explicat dr. Alina Monea.

În fiecare post de control de frontieră își desfășoară activitatea un număr de minimum doi consilieri în tura de lucru. Programul de supraveghere și control vizează operatorii din industria alimentară de produse de origine nonanimală, care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii și produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare și alcoolice, precum și unități de depozitare – alimentare, semințe, legume fructe.

„Au fost identificate depășiri ale limitelor maxime admise de pesticide, aflatoxine, oxid de etilenă, etichetare necorespunzătoare la importul produselor alimentare de origine nonanimală și a furajelor vegetale, iar transporturile la care au fost identificate în neconformități au fost respinse la frontieră“, a precizat reprezentanta ANSVSA.

ANSVSA are 41 de laboratoare sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, care funcționează în cadrul direcțiilor sanitare veterinare din teritoriu. Dintre acestea, 38 sunt operaționale și abilitate să efectueze analize privind siguranța alimentară, iar două laboratoare sunt în proces de modernizare și unul în proces de acreditare.

În 2024, DSVSA București a analizat 1.444 de probe, dintre care 35 au avut reziduuri de pesticide peste limita maximă admisă. Probele proveneau din diverse produse precum nectarine, piersici, gutui, pere, struguri, lămâi, lime, mandarine, roșii, vinete, țelină, rădăcinoase, pătrunjel, frunze de mărar, salată, grâu, pepene galben și morcovi.

DSVSA Constanța a analizat 420 de probe, iar 15 dintre acestea au avut reziduuri de pesticide peste limita maximă admisă. Produsele testate au fost ardei, morcovi, portocale, struguri, mere, salată, grâu și ceai verde. DSVSA Ialomița a analizat 470 de probe, dintre care 5 au avut reziduuri de pesticide peste limita maximă admisă, provenind din mere, grâu, dovleci și rodii.

„Posturile de control la frontieră cu cea mai intensă activitate la nivelul importurilor de produse alimentare și furaje de origine nonanimală sunt Albița (Vaslui), Galați și Sculeni Iași“, au mai spus reprezentanții ANSVSA.

Fructele, legumele, produsele de panificație și patiserie sunt printre cele mai importate cinci alimente de România, conform ANSVSA.