O carieră sub umbrela protectoare a statului. Cât investesc companiile publice în pregătirea funcționarilor

Pentru cei mai mulți lideri aflați la cârma companiile din sectorul public, unul dintre cele mai importante elemente ale poziției pe care o dețin este stabilitatea oferită de locul de muncă, pe când doar o mică parte pun salariile pe primul loc. Sub umbrela protectoare și sigură a statului lucrează o masă de experți foarte bine pregătiți, dar în continuare este constant nevoie De programe de training în administrația publică pentru a crește puternic performanța acestui sector. Cât de dispuse sunt instituțiile statului să investească în programe de pregătire a angajaților și cât de deschiși sunt aceștia să le urmeze?

Angajații din sectorul public apreciază cel mai mult siguranța locului de muncă, lucru explicabil în contextul incertitudinii economice din ultimul deceniu și al multiplelor perioade de criză. Spre deosebire de mediul privat, unde angajatorii au făcut ajustări de personal în perioade economice dificile, în sectorul public nu s-au făcut restructurări, iar acest lucru a fost apreciat de angajați”, afirmă Andrei Goșu, managing partner al companiei de training și consultanță în domeniul dezvoltării organizaționale Ascendis.

Potrivit unui sondaj realizat de aceasta, aproape trei sferturi (74%) dintre liderii din sectorul public consideră că stabilitatea oferită de locul de muncă este foarte importantă ca element de atractivitate în cadrul instituției pe care o conduc, pe când pachetul salarial și de beneficii este considerat foarte important doar de 35% dintre respondenți.

Atunci când vine vorba de metodele de creștere a performanței din sectorul public, peste 60% dintre liderii chestionați consideră că îmbunătățirea competențelor angajaților și implementarea unui sistem de remunerare pe bază de performanță ar fi cele mai eficiente metode de a îmbunătăți performanța instituției în care activează. „Vrem un forum al angajaților din instituțiile publice pentru că noi credem că, deși competențele sunt similare și provocările pot fi identice (cu mediul privat – n. red.), există un specific în instituțiile publice. Nu întotdeauna ceea ce merge în companiile private merge și în instituțiile publice. În instituțiile publice avem nevoie de competențe, avem nevoie de management și de leadership, avem nevoie și de procese, și de structuri, și de reguli, și de norme, și de proceduri, dar avem nevoie și de un set de valori. Performanța este direct influențată de atitudini și comportamente”, a spus Andrei Goșu în cadrul unei conferințe organizate de Ascendis și BNR.

Potrivit lui, schimbările mici de comportamente în rândul angajaților din sectorul public ar putea aduce un rezultat extraordinar în creșterea performanței instituțiilor publice, iar o componentă importantă în această direcție o reprezintă investiția în programe de training.

Un mit frecvent

La rândul său, Marius Opriș, partener în cadrul Ascendis, spune că, din proiectele de training și de transformare a culturii organizaționale pe care compania sa le-a desfășurat în sectorul public a constatat că există experți foarte bine pregătiți și la stat. „«Angajații de la stat sunt mult mai puțin performanți decât cei din privat». Acesta este, probabil, cel mai mare mit care circulă în societatea românească și care naște mereu controverse. Timp de mai bine de două decenii, trainerii de la Ascendis au oferit programe de pregătire în mediul privat, iar în ultimii ani am avut câteva proiecte de training și de transformare a culturii organizaționale în sectorul public. Am constatat că există o masă critică de experți foarte bine pregătiți și la stat și că ponderea angajaților performanți din sectorul public este semnificativă”, scrie Marius Opriș în studiul realizat de compania sa.

Motorul economiei rămâne mediul privat

Cu toate acestea, miracolul economic prin care a trecut România în ultimii ani, reușind să avanseze chiar dacă frânele au fost trase, a avut ca motor sectorul privat, iar motivele pentru care sectorul public nu a contribuit în egală măsură la această creștere sunt legate de sistemul de lucru din companiile publice, de cultura organizațională de acolo, crede el. „Chiar dacă România s-a dezvoltat inegal, iar mediul rural și zonele cu infrastructură deficitară au rămas sărace, în orașele dezvoltate puternic performanța sectorului privat este similară cu cea din vest, iar nivelul de trai al angajaților a crescut foarte mult. În schimb, sectorul public, care are oameni bine pregătiți, de multe ori la un nivel similar cu cei din sectorul privat, și care a reușit să-i atragă prin salarii mai mari, nu a contribuit la creșterea economică a României. O parte dintre motivele pentru care acest lucru s-a întâmplat a fost reprezentat de faptul că ei activează într-un sistem și într-o cultură care nu a promovat dezvoltarea și nu a integrat bunele practici existente în sistemul privat”, a detaliat Marius Opriș.

Peste jumătate dintre liderii companiilor publice, respectiv 52% spun că există o procedură prin care se identifică nevoile de training ale angajaților și, în medie, o instituție publică a cheltuit 1.000 de lei per angajat pentru programele de training din 2022. „Nu există un etalon în ceea ce privește investiția în instruirea angajaților din România, avem clienți care investesc 400 de euro per an per angajat și clienți care alocă sume de cinci or mai mari. Oricum ne-am uita la această sumă, per ansamblu ea este mică, pentru că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul investiției în training, chiar și sub Bulgaria, rivala noastră în toate clasamentele”, spune Andrei Goșu.

Liderii din sectorul public au avut răspunsuri variate când au fost întrebați care a fost costul trainingului per angajat în 2022, de la 300 de lei per angajat până la 2.000 de lei per angajat. „Сu mici schimbări de comportament în domeniul public, eu cred ca rezultatul ar fi impresionant, de la simpla interacțiune cu cetățeanul până la eficientizarea proceselor din instituții. Într-unul dintre proiectele mari din sectorul public pe care le-am avut în ultimii ani am văzut că acest lucru este posibil, iar oamenii au învățat să interacționeze altfel între ei. Procesele sunt esențiale, dar comportamentele și felul în care oamenii interacționează între ei sunt vitale. Statul este o dovadă vie că, deși are angajați competenți, cultura, climatul și atmosfera din instituțiile publice nu aduc aceeași eficiență ca în alte state europene”, este de părere Andrei Goșu.

Orice instituție, că e de stat sau privată, are nevoie de procese clare și de un sistem de valori care să conducă spre performanță, crede el. „În acest moment, sectorul public este deficitar la atmosfera de lucru și sistemele de valori, iar noi le putem îmbunătăți prin programele noastre, antrenând și consolidând competențele și comportamentele oamenilor”, a subliniat reprezentantul Ascendis.

Un număr de 454 de angajați ai Băncii Naționale a României, reprezentând aproape un sfert din totalul celor peste 2.000 de angajați ai instituției, au participat anul trecut la programe de training. Creșterea capacității de adaptare la nou și consolidarea expertizei profesionale sunt principalele obiective de formare ale angajaților BNR și în 2023, după a explicat Mugur Tolici, directorul de resurse umane al BNR, în studiul Ascendis.

„Anul 2023 a fost declarat de Comisia Europeană anul dezvoltării competențelor. Premisa de la care s-a pornit a fost aceea că dezvoltarea competențelor nu asigură doar șanse crescute pentru realizarea unei cariere de succes, ci și mai multă inovare, o mai bună competitivitate a companiilor și o contribuție mai însemnată la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Forumul Economic Mondial estimează în cadrul raportului «Viitorul joburilor» din 2021 că, pentru a se adapta la noul loc de muncă bazat în mare parte pe tehnologie, angajații din sectorul public vor trebui să-și dezvolte aproximativ 40% din competențele de bază în următorii cinci ani”, a spus Mugur Tolici, în conferinței organizată de BNR și Ascendis.

Potrivit lui, Banca Națională a României are în acest moment 2.069 de salariați, care își desfășoară activitatea în sediul central din București și în cele 19 structuri teritoriale, șase sucursale regionale și 13 agenții. „Anul 2022 a fost un an activ din punct de vedere al formării profesionale. Aproape un sfert dintre salariații băncii (454 de persoane) au cumulat 760 participări la programe de perfecționare profesională, însumând, în total, 2.671 de zile de training. Aproximativ 90% din participări au fost ale salariaților cu funcție de execuție”, a detaliat el.

În ceea ce privește sumele anuale investite în formarea angajaților, el spune că media este de 1.000 de lei per an per salariat. „Investiția anuală în dezvoltarea profesională a angajaților este de circa 1.000 de lei per salariat, fiind influențat în ultimii ani de cursurile organizate online. Prin reducerea costului per salariat ca urmare a creșterii participării la programele desfășurate online, am reușit să asigurăm accesul unui număr mai mare de salariați la programe tehnice, soft skills sau manageriale”, a explicat reprezentantul BNR.

Funcționari publici mai pregătiți, cetățeni mai mulțumiți

Oana Matache, viceprimar al Municipiului Buzău, spune că primăria pe care o conduce are în prezent 600 de angajați, din care anual aproximativ 40 sunt integrați în diverse programe de formare profesională. Când vine vorba despre aceste programe de training, provocarea principală apare inițial atunci când unii dintre angajați manifestă o anumită doză de reținere. „«Ce nevoie am să intru în acest program de formare când am deja atât de mult de lucru?». Pe parcurs însă apare automat și răspunsul la această dilemă, mai ales atunci când chiar angajați primesc un feedback pozitiv de la cetățenii mulțumiți că, în Primăria Buzău, în loc de 30 de zile de răspuns la o solicitare, se poate, după caz, răspunde și în trei zile. Prin procedurile specifice ale departamentului de resurse umane, nevoia reală de instruire a tuturor categoriilor de personal din cadrul instituției noastre este identificată anual și soluționată prin achiziționarea cursurilor de instruire adecvate”, a spus ea.

George Turcu, managing partner al portalului Ghidul Primăriilor, spune că organizațiile private cu care colaborează au semnalat în repetate rânduri faptul că sectorul public este expus la riscuri financiare majore din cauza achizițiilor publice neperformante și pledează pentru modernizarea practicilor de achiziții publice și pentru implementarea unor modele performante, bazate pe know-how-ul funcționarilor publici, care să prioritizeze calitatea achiziției.

„Inclusiv luliana Feclistov, președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, a declarat pentru Ghidul Primăriilor că cea mai mare provocare din sectorul public o reprezintă pregătirea personalului din domeniul achizițiilor și a adăugat că prioritatea zero pentru ANAP este stabilirea unor standarde înalte de performanță pentru funcționarii care gestionează achizițiile publice. Așadar, din discuțiile pe care le-am purtat mai ales cu mediul de afaceri care colaborează cu sectorul public, domeniile care au nevoie urgent de specialiști sunt: achizițiile publice, direcțiile de urbanism / cadastru și domeniul accesării fondurilor europene”, a detaliat el.

Statul, angajator pentru un sfert din salariați

Circa 1,28 milioane de salariați din România lucrează în sectorul public, reprezentând un sfert din totalul salariaților din economie, potrivit datelor centralizate de Ascendis pe baza informațiilor de la Institutul Național de Statistică și de la Ministerul de Finanțe.

Aproape două treimi (64%) dintre angajații din sectorul public lucrează în sectorul serviciilor medicale și asistență socială sau în învățământ, acestea fiind categoriile care au împreună aproape 800.000 de salariați în administrația publică sunt activi circa 210.000 de funcționari, iar numărul acestora a rămas relativ constant în ultimii ani.

Numărul de angajați din sectorul public a rămas relativ constant în ultimul deceniu și a cunoscut un vârf în perioada 2007- 2008, când aproximativ 1,5 milioane de angajați lucrau într-o instituție de stat din România, conform datelor oficiale citate de Ascendis.