O cădere a veniturilor bugetului cu 30% în aprilie și o creștere a cheltuielilor cu 20% duce deficitul pe aprilie de la 3,4 mld. lei la 19 miliarde de lei

Dimensiunea reală a crizei va fi vizibilă, în toată amploarea ei, în trimestrul al doilea din an, iar încasările bugetului general consolidat în luna aprilie vor fi turnesolul căderii.

Pentru trimestrul al doilea, toate anticipările merg spre o cădere economică “cu do­uă cifre”. Ministerul Fi­na­n­­țelor speră la o recu­pe­rare în a doua parte a anului, iar minis­trul de resort, Florin Cîțu, merge pe acest scenariu de întoarcere „V” a eco­­nomiei.

„Merg pe acest scenariu de întoar­cere «V». Nu am până acum semne să îmi arate că nu este așa. Com­panii din Ro­mâ­nia și-au refăcut liniile de pro­duc­ție pentru această perioadă. Sunt opti­mist că putem să revenim, poate la fel de pu­ternic cum am căzut acum”, a spus mi­nis­­trul la Digi 24, citat de Mediafax. Până atunci însă, realitatea este chiar mai rea decât se anticipa. Joi, 2 aprilie, Minis­te-rul Muncii a transmis că în șomaj tehnic au intrat peste 862.000 de persoane – ma­joritatea din industrie, comerț și ser­vic­­ii. În plus, 173.800  persoane ră­mă­se­seră complet fără job. Sunt, prin ur­ma­re, peste un milion de oameni într-o for­mă de șomaj, ceea ce înseamnă 20% din nu­mărul celor care, la finalul anului tre­cut, erau angajați cu contract de muncă.

Așa că veniturile statului vor scădea pe măsură. ZF a luat în calcul ipoteza scăderii cu 30% a veniturilor bugetului consolidat, în aprilie, și rezultă din acest calcul o scădere de venituri de nouă miliarde de lei, doar din primele patru categorii de venituri bugetare – CAS, TVA, accize și impozitul pe salarii și venit. Legea bugetului pe 2020 prevede venituri pe acest an de 360 mld. lei, la o pondere a veniturilor în PIB de 32% și o creștere a economiei de 4,1%.

Liniar, veniturile unei luni trebuie să fie, în medie, de 30 de miliarde de lei.

 La o scădere de 30% a veniturilor în aprilie, acest lucru ar însemna un minus la buget de 9 miliarde de lei, minus care trebuie aco­perit, firesc, fie din împrumuturi fie din tăierea unor cheltuieli prevăzute la în­ce­put de an.

Guvernul nu a anunțat însă o rectificare bugetară imediată. Așa că deficitul bugetar prevăzut la început de an, la 3,6% din PIB (41 de miliarde de lei), se adâncește puternic. Din nou, liniar, deficitul bugetar convenit în legea bugetului înseamnă un deficit lunar, deci și în aprilie, de 3,4 miliarde de lei (0,3% din PIB). Dacă cheltuielile nu se reduc ca urmare a prăbușirii veniturilor, atunci deficitul trebuie să crească cu 9 miliarde de lei, cât înseamnă golul din neîncasările prevăzute. Șomajul tehnic, în creștere, presupune cheltuieli ce nu fuseseră stabilite la început de an.

La un milion de persoane în șomaj tehnic cheltuielile ajung la 4 miliarde de lei pe lună. Medicii, polițiștii, cei aflați în linia întâi trebuie plătiți suplimentar. Președintele Klaus Iohannis a spus joi că, pentru personalul medical din linia întâi, va exista un bonus de 500 de euro de persoană/lună. Acest efort poate însemna încă 3 miliarde de lei din care 2 miliarde pentru sectorul medical și încă un miliard pentru MAI și MAPN. Așa că, de la un deficit bugetar pentru aprilie de 3,4 mld. lei cât era estimarea liniară inițială, se ajunge la un deficit bugetar de 19 mld. lei ( 3,4 mld. lei deficitul inițial, 9 mld. lei neîncasările la buget, 4 mld. lei ajutorul pentru șomaj tehnic, 3 mld. lei plata suplimentară pentru cei din prima linie, cadre medicale și restul).Pe capitole bugetare, de la CAS s-ar putea pierde, în aprilie, 3 miliarde de lei, de la TVA 1,8 miliarde de lei, de la impozitul pe salarii și venit 1,5 miliarde de lei și de la accize 800 de milioane de lei.

Ministrul finanțelor a spus că săptămâna viitoare va veni cu o estimare a deficitului calculat în lumina noilor realități. Dar nu a dat detalii despre eventuale reduceri de cheltuieli și a exclus tăierile de salarii la personalul bugetar, dar și concedierile în sistemul public.

„Nu sunt luate în calcul astfel de variante (tăieri de salarii și pensii – n.red.) în Ministerul Finanțelor Publice. Nu se discută astfel de proiecte în acest moment. Ne concentrăm pe a găsi resurse pentru a trece de această criză sanitară și pentru a avea resurse pentru șomaj tehnic. Știm că aparatul public este ineficient și s-a folosit această perioadă pentru a-l eficientiza. La Ministerul Finanțelor s-a mișcat mult mai mult informatizarea. Dacă putem vedea o parte bună în această criză este aceasta: aparatul public se va informatiza rapid și va fi mai eficient după această perioadă ”, a afirmat Cîțu.

Ministrul de Finanțe spune că este „precaut” și „prudent” în politica de finanțare pe care o adoptă Guvernul.

„Nu sunt pesimist. Vom avea o estimare de deficit sătpămâna viitoare. Deificitul crește pentru anul acesta, dar nu este o creștere dramatică. Am văzut estimări și există o tendință de a exagera acest șoc și de a-l extrapola pe toată perioada. Este un șoc pentru care avem doar două săptămâni impactul și dacă am păstra capacitatea de producție, să avem un șoc pozitiv la fel de puternic. Merg pe acest scenariu de întoarcere „V” a economiei. Nu am până acum semne să îmi arate că nu este așa. Companii din România și-au refăcut liniile de producție pentru această perioadă. Sunt optimist că putem să revenim, poate la fel de puternic cum am căzut acum”, a spus ministrul, citat de Mediafax.