O bibliotecă altfel - GALERIE FOTO

MATER s-a deschis anul trecut într-un spațiu de circa 1.000 de metri pătrați, la parterul unei clădiri închiriate de la fosta fabrică Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din București.

Tot acolo, în 2015, o mână de tineri, o parte dintre ei regăsindu-se și în proiectul MATER, au pus bazele comunității NOD Makerspace, o zonă de co-working destinată industriilor creative care dincolo de spațiul propriu-zis pune la dispoziția chiriașilor și instrumentele de lucru necesare. 

”În toamna anului 2015 am pus bazele comunității NOD. Ca particularitate a acestei comunități era lucrul cu foarte multe materiale. Inițial, aveam un perete pe care îl îmbogățeam. Apoi am început să ne documentăm și ne-am dat seama că de fapt în România nu exista o bibliotecă de materiale“, povestește Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format în acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.

”Aici abonamentele variază între 120 și 190 de euro pe lună, în funcție de echipamentele pe care le folosești. Vedem că în general cam o treime din membrii noștri cresc atât de mult într-un an încât se mută în spații mai mari“, precizează Sabina Baciu.
Din echipa din spatele NOD Makerspace mai fac parte Florin Cobuz și Tamina Lolev, ambii arhitecții. Alături de ei, în proiectul primei biblioteci de materiale din România a venit și Sandra Bălășoiu, actual project manager la MATER.

”La litere, de exemplu, ai toate cărțile într-o bibliotecă. Noi ne-am inspirat după modele de biblioteci de materiale precum cele din New York. Acolo însă este o tradiție de peste 20 de ani, partea educațională este complet acoperită, așa că acum în astfel de spații sunt doar cele mai inovatoare materiale. Vin giganți precum Nike sau D&G, se uită la ultimele inovații, se inspiră și apoi le inserează în produsele lor. |n țările nordice, de exemplu, designerii de produse au ajuns la finețea de a-și face propriile materiale“, explică Sandra Bălășoiu.
|n București însă, biblioteca are un rol pur educațional în contextul în care aceasta este una dintre cele mai importante piese care lipsesc din tot puzzle-ul dezvoltării industriilor creative.

”Acum găzduim circa 2.000 de mostre de materiale, dar planul nostru este de a ajunge la 10.000. Putem spune că în prezent circa 20% sunt materiale inovatoare, jumătate din ele fiind livrate de furnizori locali“, explică Sandra Bălășoiu.

Efervescența din zona construcțiilor obligă la creativitate, astfel încât a ține pasul cu toate noutățile din domeniu devine un fel de cursă de viteză. Casele sunt mai prietenoase cu mediul, unele sunt amplasate în locuri absolut neconvenționale, forma în care se construiește, criteriile de rezistență la fenomene naturale și altele, toate contribuie la acest univers tot mai complex al tipurilor de materiale.
”Este aproape imposibil să ții pasul. Avem betoane colorate cu inserții de bile care, folosite în pasaje, de exemplu, exclud necesitatea iluminatului, placaje din semințe. Sunt vopsele care pot completa un circuit electric. MATER este de fapt mama materialelor“, spune Sabina Baciu.

Deși proiectul a fost inițial gândit pentru membrii comunității NOD, care se află un etaj mai sus de MATER, odată deschisă, biblioteca a atras o grămadă de curioși, lucru care practic a validat inițiativa fondatorilor săi. ”Cred că la deschidere ne așteptam să vină la noi doar studenții de la arhitectură, dar ne-au vizitat oameni de marketing, din resurse umane, profesori, studenți din alte țări. Studenții au acces gratuit. Pentru restul publicului, primele două intrări sunt gratuite, iar în rest, accesul în bibliotecă se face în baza unui abonament de 120 de euro pe an“, explică Sabina Baciu. Până în acest moment, biblioteca a reușit să vândă 120 de abonamente, iar de la deschiderea din octombrie, anul trecut, mai bine de 2.500 de oameni i-au trecut pragul. Spațiul nu include însă numai biblioteca, ci și o zonă de evenimente și una de co-working.

”Partea de bibliotecă, sala de evenimente și lobby-ul au o suprafață de 600 mp, iar spațiul de co-working are 400 mp. Din octombrie anul trecut și până acum am avut 2.500 de vizitatori. Am găzduit multe conferințe și workshopuri“, spune Sandra Bălășoiu.
Până a-și deschide porțile pentru primii vizitatori, povestea MATER nu a fost foarte simplă, în contextul în care necesarul de investiții s-a ridicat la 300.000 de euro.

”Primul nostru pas a fost participarea la un concurs. Acolo am câșigat primii 10.000 de euro pentru acest proiect. Proiectul a început în ianuarie 2016, inițial în acest spațiu fiind un depozit de hârtie igienică. Spațiul este închiriat de la Industria Bumbacului, în aceeași clădire fiind și atelierele NOD“, explică Sabina Baciu. Alături de banii de la concurs, au venit și banii din veniturile generate de NOD Makerspace. Nu au fost suficienți însă.

”O altă parte a finanțării a fost susținută de producătorii de materiale care au devenit expozanți. Am avut și finanțare bancară, dar și parteneri care ne-au susținut cu amenajarea sau cu instalațiile sanitare. MATER nu este o investiție pe termen scurt, ci un parteneriat pe termen lung făcut mai ales cu cei care au înțeles utilitatea demersului nostru“, mai spune directorul de comunicare al MATER/NOD Makerspace.

A mai fost însă o componentă de finanțare foarte importantă, o campanie de crowd-funding, cea mai mare care s-a derulat vreodată în România. Carla Szabo, designer de bijuterii, Ștefan Ghenciulescu, arhitect și redactor-șef la Zeppelin, Dragoș Motica, fondator și creative designer la UbiKubi, Andrei Borțun, director al The Institute, toți au participat la efortul de a strânge bani pentru deschiderea primei bliblioteci de materiale din România.

”Biblioteca de materiale mi se pare o idee foarte bună pentru că poți avea contacte cu materiale de care nu ai știut. Ca în orice altă bibliotecă, te duci să te inspiri. De duci să stai lângă o bucată de marmură și să intri într-o anumită stare, să știi ce să faci cu acea bucată. NOD deține în acest moment tehnologie, deține oameni care lucrează pe mașini. |n momentul în care vor avea și materialele, spațiul NOD va fi un serviciu complet, rotund, care cu singuranță îi va ajuta pe cei care lucrează în acest domeniu, pe designeri, pe arhitecți“, spunea Carla Szabo, într-un film pentru susținerea campaniei de crowd-funding disponibil pe Startarium, o platformă online pentru susținerea și educarea antreprenorilor lansată în 2016 de Impact Hub cu sprijinul ING.

Chemarea la crowd-funding a funcționat, așa că 211 de susținători au donat 18.722 de euro pentru realizarea primei biblioteci de materiale din Europa de Sud-Est chiar în București. Potrivit International Advertising Agency, nouă susținători au ales pachetul de cofondator de 1.000 euro prin care au acces la toate datele privind planul business MATER și vor putea contribui cu propria expertiză la dezvoltarea proiectului.
”Campania de crowd-funding ne-a validat ideea“, mai spune Sabina Baciu. Odată deschisă biblioteca, planurile nu s-au oprit aici.
”La MATER sunt în mare aceiași oameni de la NOD. Acum avem trei bibliotecari. Nu este un job pentru care să găsim ușor candidați, pentru că nu foarte mulți oameni sunt obsedați de materiale. Avem planuri pe partea de evenimente, dar și de cursuri practice. De asemenea, ne gândim la un magazin online de unde să poată fi cumpărate produsele realizate de comunitatea NOD“, mai precizează comunicatorul de la NOD/MATER.

Ideile merg mai departe, chiar peste granițe.

”Credem că acum România are multă nevoie de partea aceasta educativă în zona de industrii creative. Desigur, după ce ne vom îndeplini această misiune putem să migrăm spre consultanță. MATER este prima bibliotecă de materiale din Europa de Sud-Est, iar planul nostru este de a internaționaliza acest concept“, adaugă Sabina Baciu.

Totuși, în ciuda acestui entuziasm validat de scheme de finanțare solide, lipsește un lucru. ”Ne lipsește un partener de dialog la nivelul spațiului public. Nu există un om care acum să se ocupe de acest domeniu nici la Ministerul Economiei, nici la Ministerul Culturii“, susține Sabina Baciu.

În România, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialiști IT, iar aproape 50% dintre aceștia au mai puțin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

Companiile active în sectoare culturale și creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activități de editare, de producție cinematografică, video și de programe de televiziune; înregistrări audio și activități de editare muzicală; activități de servicii în tehnologia informației; activități de servicii informatice; activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică, potrivit unor informații publicate de Agerpres.

Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale și creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014 un trend pozitiv, cu o creștere majoră a contribuției în Produsul Intern Brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuția industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. Până atunci ar fi necesar să apară și un partener de dialog la nivelul statului.