Numărul deceselor de gripă până la 1 martie, peste dublul celui din aceeași perioadă din 2014
Numărul deceselor prin gripă confirmate în acest sezon până în 1 martie este de peste două ori mai mare față de cel din perioada similară a sezonului precedent, cele mai multe decese fiind cauzate de virusul pandemic AH1N1, care a apărut în 2009, și nu de tulpina apărută acum, potrivit medicilor.
Numărul total de decese cauzate de gripă confirmate în acest sezon până la 1 martie este 23, din care 14 cu virusul A(H1), cinci cu B și patru cu A(H3), virus care, în acest sezon, a circulat având o tulpină diferită față de cea din vaccin, dând naștere unor temeri privind eficiența imunizării.
“După cum se poate vedea, nu virusul ușor modificat AH3 de care ne-am temut este cel care a dat cele mai multe forme severe de gripă, ci virusul pandemic A(H1)”, a explicat pentru MEDIAFAX, Adriana Pistol, directorul Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT).
În sezonul anterior, până la data de 1 martie 2014, au fost înregistrate nouă decese confirmate cu gripă, toate cu virus gripal A(H1).
Virusul AH1N1 a fost depistat pentru prima oară la sfârșitul lunii martie 2009 în Mexic. Acesta a cauzat în acel an, la nivel mondial, 18.000 de decese, vorbindu-se de prima pandemie gripală a secolului XXI.
Spre deosebire de virusurile sezoniere, virusul pandemic AH1N1 cauzează mai multe sindromuri de dificultăți respiratorii acute, chiar și la tineri, explicau atunci specialiștii
În România au fost înregistrate în sezonul gripal 2009 – 2010 aproape 7.000 de cazuri gripă cu virusul A/H1N1, iar 122 de persoane au decedat în urma îmbolnăvirii. În acel sezon au fost vaccinați peste 1.300.000 de români.
Directorul CNSCBT a spus că, în acest sezon 2014 – 2015, sunt mai multe cazuri de gripă decât sezonul precedent, dar nu se poate vorbi de forme mai severe.
“Vorbim de mai multe cazuri de gripă, și nu de forme mai severe de boală. Vorbim, de asemenea, de mai multe cazuri de gripă pandemică AH1N1, și nu AH3N2”, a mai spus Adriana Pistol.
În săptămâna 23 februarie – 1 martie activitatea gripală a evoluat cu intensitate medie, cu extindere regională în zona sudică (Constanța, București, Călărași, Olt, Dolj), în zona de nord și de est (Iași, Suceava, Bacău, Buzău, Neamț, Vrâncea, Galați), cu focare locale (județul Sibiu) și cu cazuri sporadice în unele județe, morbiditatea prin infecții respiratorii acute fiind mai crescută decât în săptămâna precedentă și depășind intervalul așteptat.
La nivel național, numărul total de cazuri de infecții respiratorii acute (cazuri gripa/ cazuri compatibile clinic cu gripa, IACRS și pneumonii) a fost în acest interval de 136.549, cu 8,6% mai mare față de cel înregistrat în săptămâna precedentă și de 1,5 ori mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeași săptămână a sezonului precedent (89.148).
În intervalul 23 februarie – 1 martie au fost comunicate 11 decese noi la cazuri de infecții acute respiratorii severe confirmate cu virus gripal, dintre care cinci bărbați cu vârste între 42 și 70 de ani și șase femei cu vârste între 22 și 73 de ani, toți nevaccinati antigripal.
De la începutul sezonului de supraveghere a infecțiilor respiratorii acute și gripei și până în 3 martie au fost confirmate 671 cazuri de gripă.
Managerul Institutului “Matei Balș”, Adrian Streinu-Cercel, a declarat, la începutul acestei luni, pentru MEDIAFAX, că numărul mare de îmbolnăviri de gripă din acest sezon s-a datorat refuzului tot mai extins al populației de a se vaccina, și nu unor forme mai agresive ale bolii.
Până la data de 22 februarie, au fost vaccinate antigripal 479.407 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit gratuit de Ministerul Sănătății. Într-o primă etapă, au fost achiziționate 500.000 de doze, urmând ca, în cazul în care cererea era mai mare să fie cumpărate până la 3 milioane de vaccinuri.