Numărul autorizațiilor de construire continuă declinul în Capitală mai accelerat decât în Ilfov

Numărul de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale din București este într-o scădere drastică în 2023. În perioada ianuarie – septembrie din acest an au fost acordate cu 22% mai puține autorizații pentru clădiri rezidențiale comparativ cu perioada similară din 2022 și cu 42% mai puține față de ianuarie – septembrie 2021, potrivit datelor INS.

„O scădere drastică se poate observa și în ceea ce privește suprafața utilă total autorizată: dacă în 2022 s-a înregistrat o creștere anuală, în ciuda scăderii numărului total de autorizații, suprafața autorizată în primele nouă luni din 2023 este cu peste 47% mai mică față de cea autorizată în primele nouă luni din 2022. Mai mult, Ilfovul a ajuns să depășească în mod constant Bucureștiul în ceea ce privește suprafața utilă autorizată, ceea ce nu se întâmpla în anii anteriori. Ținând cont de ciclurile de aprobare și de dezvoltare, situația actuală ar urma să aibă un impact mult mai semnificativ asupra livrărilor de locuințe din București pe termen mediu“, a spus Andrei Sârbu, CEO al SVN România.

Atât în București, cât și în Ilfov, volumele de autorizații emise în perioada de creștere 2020-2022 sunt semnificativ sub cele din perioada 2008-2009.

Numărul de autorizații de construire în București, doar pentru perioada ianuarie-septembrie, în 2023 a înregistrat o scădere de 22% față de perioada similară din 2022 și 42% față de 2021.

Lipsa autorizațiilor de construire vine în contextul PUZ-urilor anulate și al lipsei unui Plan Urbanistic General al Capitalei, aflat în lucru în acest moment. Anterior, primarul Capitalei Nicușor Dan a declarat că nu a blocat construcțiile, semnând câteva sute de autorizații de construire pe an și respingând câteva zeci, dar nu a avizat PUZ-uri.

În acest context, cererea pentru apartamente noi din București a înregistrat o creștere de 46% în cel de-al doilea trimestru al anului față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce oferta are un minus de 26%, arăta o analiză a imobiliare.ro prezentată în Bucharest Real Estate Club (BREC).

Cererea pentru locuințe a crescut în fiecare zonă din București, începând de la 11% în vest până la 54% pentru zona de nord.

Lipsa autorizațiilor în București și creșterea numărului lor în Ilfov pun presiune tot pe infrastructura Capitalei, în condițiile în care noi drumuri care să faciliteze accesul sunt încă pe hârtie, parcări cu puncte de park&ride sunt prea puține, iar transportul în comun rămâne deficitar, chiar dacă au fost realizate îmbunătățiri. Pe de altă parte, Bucureștiul are o densitate dublă față de Budapesta sau Varșovia, iar traficul rutier este considerat a fi printre cele mai aglomerate din lume, iar în multe zone ale Capitalei s-au construit prea multe blocuri noi, dar fără școli, grădinițe sau alte elemente de infrastructură.

Bucureștiul și-a diminuat semnificativ ponderea în numărul locuințelor nou livrate în ultimii trei ani, în detrimentul unor zone secundare precum regiunea Ilfov, pe fondul blocajului administrativ și al incertitudinii climatului privind dezvol­tarea urbanistică, susțin reprezentanții BREC – Bucharest Real-Estate Club, aso­cia­ție care reunește cei mai mari dezvolta­tori de real-estate de pe piața locală.

Potrivit datelor de la INS, ponderea Bucureștiului în numărul locuințelor nou livrate a scăzut în 2022 la 54,7%, de la 66,5% în 2020, în timp ce ponderea județului Ilfov a crescut de la 33,5% în 2020 la 42,6% în 2022.

Datele Institutului Național de Statistică arată scăderea ponderii numărului de locuințe livrate în București în detrimentul celor livrate în Ilfov. Astfel, de la 66,5% în 2020, aceasta a scăzut consecutiv la 60,60% în 2021, ajungând la 57,40% în 2022, în timp ce ponderea județului Ilfov a crescut.

Despina Ponomarenco, Președinte BREC, explica anterior faptul că blocajul urbanistic are efecte clare în ceea ce privește accesibilitatea noilor locuințe din București. “Crește ponderea livrărilor din zonele limitrofe, acest fapt având un impact direct asupra creșterii valorilor de trafic și a poluării din Capitală, unde oamenii vin să lucreze, să își aducă copiii la școală sau pentru activități sociale”, explică

În paralel, contribuția Bucureștiului la PIB-ul național a scăzut de la 37% în 2019 la 34,6% în 2021 și până la 29,8% în 2022, nivel similar cu cel din 2010, din plină criză financiară, conform cu situațiile financiare depuse la ANAF (de companiile active în industria de construcții și imobiliare) precum și cu statisticile INS consultate de analiștii BREC.

În acest context, estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 3,45 miliarde de euro pentru perioada 2022-2026, în timp ce pierderea din valoarea adăugată în economie pentru aceeași perioadă este de 10,4 miliarde de euro.