Nu vă mai furați singuri căciula!

Un sondaj recent realizat de bestjobs pentru a evidenția principalele temeri ale angajaților români cu privire la jobul lor arată că una dintre principalele temeri este, pentru 23% dintre intervievați, creșterea volumului de muncă.

La o analiză mai amănunțită a anunțurilor de recrutare postate pe LinkedIn poți observa cum, pentru multe poziții, „fișa postului” e umflată până la refuz cu responsabilități pe care în fapt un singur angajat ar trebui să facă sacrificii importante pentru a le acoperi, și vorbim aici de sacrificarea timpului liber, a sănătății etc.

La fel, dacă alegi la întâmplare angajatori din varii industrii și cauți feedbackul foștilor candidați/angajați pe platforma undelucram.ro, mulți se plâng de faptul că după angajare au primit îndatoriri extra fără a primi și remunerație extra ori că din start oferta de job a presupus o varietate de atribuții care înglobau mai multe poziții într-o singură funcție, alocată unei singure persoane. Mai sunt și cazurile când te angajezi pentru o funcție și, în realitate, faci cu totul altceva. Un exemplu simplu și concret vine din retailul alimentar, unde oamenii se plâng că au fost angajați, de pildă, pe postul de casier și, de fapt, munca prestată e aranjarea mărfii la raft.

De obicei, încărcarea fișei postului unui angajat apare fie la angajare, fie când pleacă un om și, în loc să angajezi înlocuitor, alegi, din dorința de a economisi timp de recrutare și bani cu taxele unui nou salariat, să încarci un angajat mai vechi cu responsabilitățile celui care a demisionat.

Economia pe care o faceți însă cu un salariu pe care nu îl mai plătiți pentru a angaja încă un om, sau chiar cu doar o jumătate de salariu economisită – căci cel mai probabil pretenția salarială a celui care va accepta un astfel de rol va crește direct proporțional cu lista de îndatoriri – se poate întoarce însă împotriva voastră.

Și asta pentru că omul pe care l-ați angajat să acopere  munca a doi-trei lucrători, într-un orizont de timp mai apropiat sau mai îndepărtat fie va claca, fie se va sătura. Așa că mai devreme sau mai târziu va trebui să o luați de la capăt cu recrutarea și cu trainingul. În plus, vorbim și de un randament mai scăzut al unei persoane care e nevoită să acopere sarcini multiple, așa că acest lucru se va traduce în rezultate mai slabe sau întârziate pentru companie.

La nivel individual, un salariu mai mare pe care îl primești pentru a suplini taskuri suplimentare poate fi motivant până la un punct. Punctul în care firele albe se înmulțesc, timpul petrecut cu familia se împuținează tot mai mult și apar certurile și frustrările în cuplu, ratezi aniversări sau momente importante din viața copiilor, începi să dai banii pe prea multe ședințe la psiholog, zilele de concediu rămân nefolosite și prietenii devin cunoștințe.

O hartă realizată de Eurostat la nivelul anului 2022 colorează România în nuanța țărilor care lucrează peste 40 de ore pe săptămână (40,2), împreună cu doar alte patru state din Uniune (Bulgaria, Polonia, Serbia și Grecia), comparativ, de pildă, cu Olanda, unde se lucrează doar 33,2 ore). La fel, într-un clasament realizat de remote.com cu privire la work-life balance în statele europene, România se află pe ultimul loc, cu un scor de 55,28,  luându-se în calcul, printre altele, numărul de zile de concediu, concediul medical plătit, concediul de maternitate, salariul minim și media numărului de ore lucrătoare. Se pare că, dacă râvnești la un work-life balance bun, după Luxemburg, țara care conduce clasamentul, următoarele destinații ar fi Spania, Franța, Norvegia, Danemarca, Țările de Jos, Marea Britanie, Estonia, Slovenia și Islanda.

Fiți atenți la recrutare – fie că sunteți angajați sau angajatori. Nu vă mai asumați mai mult decât puteți duce, nu vă mai păcăliți cu petice în echipă, angajați în formulă completă pentru a avea rezultate complete. Pe scurt, nu vă mai furați singuri căciula!