Nu trageți în Deveselu

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin spusese, în aprilie, că forțele strategice ale Rusiei sunt capabile să penetreze scutul antirachetă al Statelor Unite și că SUA își irosesc banii pe proiectul “provocator” al scutului antirachetă din Europa de Est. Băsescu a criticat și declarațiile de la București ale șefului Stratfor, George Friedman, după care scutul antirachetă este doar un simbol și că nu apără de o amenințare anume, dând a înțelege că aspirațiile României la un rol geopolitic important în regiune ar fi lipsite de temei.

Anders Fogh Rasmussen a susținut poziția lui Traian Băsescu, insistând că sistemul de apărare antirachetă al NATO “este un răspuns real la o amenințare reală și are caracter defensiv, nu direcționat împotriva niciunei alte țări”. El a mulțumit autorităților române pentru contribuția la sistemul antirachetă, afirmând că de când România a intrat în această alianță din 2004, “a jucat un rol activ în formarea agendei NATO și în construirea unor relații puternice cu partenerii noștri”.

Rasmussen a lăudat râvna României în NATO inclusiv la capitolul bugetar, unde, în mod neașteptat, Bucureștiul a devenit un exemplu pentru alte state incomparabil mai bogate care au preferat să-și restrângă bugetele de apărare. “Atunci când bugetele trebuie să fie echilibrate, știm că apărarea nu poate fi scoasă din discuție, dar există o limită minimă cu privire la cât de puțin putem investi în apărare. Iar în Europa am ajuns la această limită minimă. Avem nevoie să ne menținem pe linie și să începem să investim mai mult, pe măsură ce economiile noastre, își revin, se redresează. Deci salut cu căldură decizia României de a crește cheltuielile de apărare în scopul de a ajunge la 2% din PIB până în 2016”, a spus oficialul NATO.