Nu toate țările europene sunt de acord cu „Buy European”, noul proiect propus de Bruxelles. Este o formă de protecționism ceea ce ar încetini comerțul, în loc să-l faciliteze

Bruxelles-ul arată îngrijorare în ceea ce privește producția la nivel european: Comisia Europeană va prezenta în această luna cea mai ambițioasă propunere de până acum, ce are în vedere protejarea și prioritizarea producției în interiorul Uniunii Europene în domenii precum apărare, industrie si cel digital.

Promovarea unei strategiei protecționiste „Buy European” care are ca scop creșterea independenței producției locale poate avea un rol direct în alterarea modelului de dezvoltare bazat pe piețe deschise și pe integrarea în lanțuri de producție europene pe care România îl urmează de două decenii.

Această inițiativa face parte din „Industrial Accelerator Act”, o propunere legislativă a Comisiei Europene care va stabili noi criterii de origine europeană pentru ca unele articole strategice, precum bateriile, tehnologiile curate și mașinile, să fie produse cu componente fabricate în UE. Companiile care respectă noile standarde ar putea beneficia de acces prioritar la contracte publice și de sprijin financiar sub formă de subvenții. Potrivit Financial Times, scopul final al acestui document aflat în stadiul de plan, va fi de a garanta că industria prelucrătoare a Uniunii Europene asigură cel puțin 20% din producția sa industrială până în 2030, față de 16% în momentul de față.

Preocuparea Uniunii Europene este dată de poziția sa într-un sistem global în care alte economii majore implementează în mod deschis politici industriale specifice, în timp ce Europa s-a bazat în mare măsură doar pe deschiderea pieței. „Independența noastră europeană vine cu un cost, dar este mult mai mic decât costul dependențelor noastre”, spune Stéphane Séjourné, vicepreședintele executiv al UE pentru prosperitate și strategie industrială, conform Financial Times. „China are «Made in China», SUA are «Buy American», Canada are «Buy Canadian» – este timpul că Europa să se apere și să aibă un sistem similar.”

Cu toate acestea, propunerea a întâmpinat critici din partea anumitor membri, precum ministrul comerțului Suediei, Benjamin Dousa, care afirmă că acest ”impuls clar către protecționism” ar încetini comerțul în loc să-l faciliteze. Idea acestui protecționism local accentuat a alarmat opt țări membre UE care au exprimat îngrijorări în legătură cu posibilitatea inițiativei de a limita parteneriatele deja existente la nivel internațional și de a îndepărta investiții externe.

De asemenea, mai mulți oficiali se tem că adoptarea unor cote de producție obligatorii va submina angajamentul UE față de acordurile de schimb liber promovate în trecut, menționează FT:  „Nu poți semna [acordul cu] Mercosur într-o săptămână și apoi să introduci o lege care să restricționeze piața noastră în următoarea”.

Miza României în această dezbatere este una structurală, întrucât schimbările aduse pentru a crește cotele de producție europeana vor afecta în mod direct nivelul de valoare adăugată și decizia anumitor investitori cu privire la locația producției. Dacă România reușește să atragă investiții aliniate noilor priorități europene, o astfel schimbare ar putea reprezenta o ocazie de a avansa în lanțul valoric european de producție și de a nu rămâne o simplă baza de asamblare.

Totuși, fără un plan de a adaptare la noul ecosistem de producție european, există riscul ca potențialele avantaje ale noilor politici industriale să fie concentrate în economiile deja consolidate, iar România să își prelungească rolul de furnizor periferic. În definitiv, „Industrial Accelerator Act” poate lua pentru economia românească una din două forme: o scară către productivitate și integrare crescută sau o limitare a competitivității industriale pe plan internațional.

Ceea ce este clar, atât din punctul de vedere al Uniunii Europene, cât și al climatului economic românesc, este că eficiența unui plan de a încuraja producția locală depinde fundamental de capacitatea Bruxelles-ului de a-l calibra în mod realist la contextul actual. Așa cum notează Euronews, Ursula von der Leyen a subliniat în vederea summit-ului informal de pe 12 Februarie importanța adaptării noilor politici: ”Nu există o «soluție universală». De aceea, fiecare propunere trebuie să fie susținută de o analiză economică solidă și să fie în conformitate cu obligațiile noastre internaționale.”

Așadar, demersurile Comisiei Europene de a promova conceptul “Buy European” vor ocupa un rol definitoriu în consolidarea independenței economice europene și pot maximiza șansele UE de a se menține alături de SUA și China în cursa productivității la nivel global. În fond, Europa se află într-un moment-pivot care va determina noua direcție a dezvoltării sale, în funcție de abilitatea de a se impune strategic.