Nu știm câți români au plecat din țară, 4 sau 5 milioane, dar am întâlnit doi români care s-au întors acasă

Conform datelor statistice, între 4 și 5 milioane de români au plecat din țară, România fiind pe locul doi în lume, după Siria, la emigrație. Și la noi nu a fost război. Căderea comunismului și globalizarea au deschis larg porțile pentru români de a pleca la muncă în afară – valul anilor ’90 și începutul anilor 2000, apoi au urmat valurile celor care au vrut să plece de tot din țară, din „n” motive. Întâi au fost banii: la muncă în Grecia, Italia, Spania, Germania, Franța și apoi Marea Britanie și țările nordice puteai să câștigi de 5-10 ori mai mult față de România, respectiv 200 de euro, într-un caz fericit, versus 800-2.000 de euro în afară, asta bineînțeles în funcție de jobul obținut.

Ulterior, a venit valul celor care au plecat din țară nu pentru bani, ci pentru poziții externe, pentru infrastructura socială și pentru că s-au săturat ca în fiecare zi în România să ducă câte o luptă. Conform Hotnews, care citează datele obținute de la Institutul Național de Statistică, în ultimii ani a crescut ponderea românilor de 40-50 de ani care emigrează definitiv, la egalitate cu tinerii de 20-30 de ani care pleacă din țară. 2018 a fost anul de vârf în privința emigrării definitive. Cei care pleacă de tot din România la 40-50 de ani nu o fac pentru bani, pentru că în cele mai multe dintre cazuri au și bani, au apartament, au mașină, au chiar un job bun, ci pleacă pentru că s-au săturat să mai aștepte să se întâmple ceva în România.

Percepția generală este că lucrurile, începând de la interacțiunea cu sistemul public, modul cum liderii politici conduc țara, merg tot mai prost, că nu se vede nimic bun la orizont. Deși au bani să călătorească, să-și susțină un nivel de trai rezonabil, tot ce văd în jur nu aduce nimic bun. Rețelele sociale contribuie din ce în ce mai mult la această percepție, iar în mintea multor români se instaurează ideea că, dacă nu pleacă acum, ratează nu viitorul lor, ci viitorul copiilor. Mergând în București destul de mult cu Uberul, am avut șansa să interacționez în ianuarie cu doi șoferi/parteneri, cum li se spune, care au lucrat mulți ani în străinătate și care s-au întors în țară de la începutul lui 2020.

De ce ați venit înapoi? Până la urmă, în afară tot între străini ești și, odată cu trecerea anilor, acest lucru începe să devină o problemă, a răspuns unul dintre ei. De ce nu v-ați apucat de o afacere? Asta a fost și ideea când am revenit în București, dar am studiat piața, de la spălătorii automate, un restaurant, până la un 5 to go și mi s-a părut că este foarte greu. Aici nu vorbesc de muncă, pentru că am muncit în afară, ci e foarte greu să faci business, totul este birocratic și nu știi cine vine peste tine să-ți mai ceară ceva sau câte ceva. Am venit cu niște bani în țară, dar nu vreau să mi-i pierd. Nu am bani să cumpăr mai multe apartamente ca să le dau apoi în chirie. În România nu este vorba de cât sunt taxele și impozitele, pentru că este bine comparativ cu alte țări, în România este vorba despre cum faci afaceri.

Parcă statul vrea să te izgonească, să te dea afară, nu să te primească. Cât câștigi pe un Uber? Dacă mergi mult, dacă ieși pe stradă, ajungi și la 9.000 de lei net. Și nu este bine? Este foarte bine, dar multă lume nu știe ce înseamnă să conduci în București. Cine a câștigat ceva bani la muncă în afară, imediat își cumpără un apartament pe care apoi să îl închirieze dacă pleacă din nou la muncă în afară pe o perioadă limitată. Multă lume se întreabă cine cumpără apartamentele care se fac în marile orașe sau cine cumpără apartamentele de la mare. O parte dintre ei sunt cei care au muncit sau muncesc în continuare în afară și vor să-și plaseze banii în țară. Dar indiferent de oportunitățile și randamentele pe care poți să le câștigi în România, percepția față de business, față de cum se fac afacerile, este proastă și îi descurajează pe foarte mulți să facă ceva, nu să stea pe Uber.

Economia României este la extreme: puține companii mari, cele mai multe dintre ele fiind multinaționale și foarte, foarte, foarte multe companii mici care au afaceri din care aproape că nu pot să plătească niciun salariu mediu, care a ajuns la 700 de euro net pe lună. Dacă iei o franciză 5 to go poți să ai șansa să câștigi/să-ți rămână la finalul lunii 1.500 de euro pe medie. Uberul este o alternativă, cel puțin în București, pentru cei care decid să se întoarcă în țară, dar ce facem cu businessul? 

(cristian.hostiuc@zf.ro)