Noul secretar general al NATO se arată conciliant față de Rusia

“Suntem foarte îngrijorați de faptul că armistițiul este atât de (frecvent) încălcat și că există confruntări (armate) în continuare” în Ucraina, a declarat fostul premier norvegian Jens Stoltenberg, la baza aeriană de la Lask, situată în centrul Poloniei.

El s-a întâlnit cu președintele polonez Bronislaw Komorowski luni dimineața, dar și cu premierul Ewa Kopacz, într-o vizită prin care a dorit să marcheze susținerea Alianței Nord-Atlantice față de țările din Europa de Est îngrijorate de agresivitatea rusiei.

Stoltenberg a discutat pe îndelete, la Lask, cu piloți de vânătoare canadieni, americani, polonezi, olandezi și germani care efectuează misiuni de poliție aeriană în statele baltice. El a urcat la bordul unui avion echipat cu un sistem Awacs, care asigură misiuni zilnice de supraveghere în spațiile aeriene ale Poloniei și României.

Aceste misiuni au fost consolidate după anexarea Crimeei de către Rusia, în martie, iar numărul avioanelor de vânătoare aliate din estul Europei a crescut de patru ori.

La Varșovia, Stoltenberg a reafirmat voința Alianței Nord-Atlantice de a asigura “o prezență continuă” pe flancul de est al teritorului NATO, dar a subliniat că este vorba despre o acțiune “întru totul defensivă”. Foarte prudent, el nu a repetat multiplele critici formulate de către Rasmussen la adresa Moscovei.

Întrebat despre criza din estul Ucrainei, Stoltenberg nu a evocat nici prezența trupelor rusești alături de combatanți rebeli proruși și nici furnizarea de armament greu și echipamente de către Rusia către separatiști, în contextul în care conducătorii militari ai NATO comunică frecvent pe această temă.

Scut antirachetă

Jay Janzen, un purtător de cuvânt militar al NATO, a denunțat săptămâna trecută prezența câtorva sute de militari ruși în Ucraina și a aproximativ 20.000 de militari de-a lungul frontierei, de partea rusă.

La întrebarea cum ar putea Rusia contribui la calmarea situației în Ucraina – unde confruntările armate s-au intensificat în ultimele zile, în pofida armistițiului semnat pe 5 septembrie -, Stoltenberg s-a mulțumit să răspundă că “îndemnăm Rusia să-și folosească întreaga influență pentru a face astfel încât separatiștii să respecte armistițiul”.

Concomitent, un reprezentant NATO dezvăluia că, în primele nouă luni ale acestui an, avioane de vânătoare aliate au interceptat de două ori și jumătate mai multe avioane ruse în spațiul aerian al Mării Baltice și Mării Negre decât în cele douăsprezece luni ale lui 2013.

Aceste operațiuni constau în zboruri efectuate în largul zonelor de coastă, în spațiul aerian internațional, alături de aeronave militare care nu și-au semnalat prezența autorităților civile prin furnizarea unui plan de zbor sau comunicarea poziției, cu scopul de a le descuraja să se apropie de state membre NATO, potrivit acestui reprezentant.

Mobilizat în Lituania, comandantul canadan David Pletz a declarat pentru AFP că avioanele de tip CF-18 din echipa sa au participat la o asemenea interceptare pe 11 septembrie, vizând un avion de transport militar rusesc care a decolat de la Kaliningrad.

“Ne aflăm aici pentru a arăta cât de în serios ia Alianța (Nord-Atlantică) acest lucru, pentru a ne demonstra credibilitatea”, a spus el.

Polonia a profitat de această vizită oficială, prima efectuată în străinătate de către Stoltenberg după preluarea funcției, pe 1 octombrie, pentru a pleda în favoarea instalării unui scut antirachetă la care Varșovia va contribui puternic.

Proiectul unui scut antirachetă NATO, care are la bază o tehnologie americană, vizează staționarea până în 2020 a unor interceptori de rachete și radare puternice în Marea Mediterană, Polonia și România.

Prezentat ca o protecție față de Iran sau Coreea de Nord, proiectul este, de mai mulți ani, subiectul unei discordii puternice între NATO și Rusia, care-l percepe ca pe o amenințare la adresa securității sale.

Evocând situația din Turcia – o țară în care efectuează o vizită în perioada 9-10 octombrie -, Stoltenberg a subliniat că Alianța Nord-Atlantică va susține Ankara în fața amenințării reprezentate de către gruparea Statul Islamic (SI).