Noul război rece al petrolului. SUA și Arabia Saudită împing Rusia și Iranul în colaps

ÎN POFIDA TULBURĂRILOR CARE AU LOC ÎN MULTE DIN STATELE PRODUCĂTOARE DE PETROL, LIBIA, IRAK, NIGERIA ȘI SIRIA, PREȚURILE ȚIȚEIULUI ATING MINIME NEMAIÎNTÂLNITE ÎN ULTIMII ANI.

Analiștii identifică un număr de posibile cauze pentru acest declin accentuat, cum ar fi producția mare din SUA, creșterea economică lentă din Europa și China, precum și producția constantă a OPEC.În loc să analizăm cauzele, Friedman spune însă că trebuie să analizăm rezultatele și anume reducerea încasărilor Rusiei și Iranului și ce înseamnă acest lucru.

Cine are de câștigat? Statele Unite vor ca sancțiunile impuse Rusiei din cauza conflictului din Ucraina să aibă un impact mai mare. Atât saudiții cât și americanii duc un război în Siria, în apropierea Iranului. „Este vorba de afaceri, dar arată ca un război cu alte mijloace – petrolul„, scrie Friedman.

Paul Richter, analist la Los Angeles Times, este de acord că atât Rusia, cât și Iranul încep să simtă efectul scăderii prețurilor petrolului, chiar dacă nu merge atât de departe cu speculațiile legate de un război secret.„Presiunile economice nu vor schimba eforturile agresive ale lui Putin de a recâștiga influența puternică asupra Ucrainei, pe care nu o consideră negociabilă. Aceste presiuni provoacă însă tensiuni în relațiile cu elita rusească și mediul de afaceri, doi piloni ai susținerii sale politice„,  scrie Richter.

În privința Iranului, Richter spune că un preț al petrolului de sub 100 de dolari pe baril creează deficite bugetare masive și subminează poziția țării în negocierile cu Occidentul referitoare la programul nuclear al Teheranului.

În prezent, cotația petrolului Brent, de referință la bursa din Londra, și-a revenit ușor, în jurul valorii de 86 de dolari pe baril, de la un minim al ultimilor patru ani, în timp ce prețul petrolului West Texas Intermediate, de referință pe piața americană, este de circa 82 de dolari pe baril.

În Rusia, presa urmărește cu atenție evoluțiile cotațiilor petrolului. „Dependența economiei ruse de resursele naturale, în primul rând de gaze naturale și petrol, este deseori comparată cu dependența de droguri„, potrivit publicației Nezavisimaia Gazeta. Nikolai Makeiev și Konstantin Smirnov au scris în Moskovski Komsomoleț că se tem de o replică mai severă a crizei economice din 2008-2009. ”Putem doar spera că șeicii petrolului își vor veni în fire, vor reduce producția și stabiliza prețurile la cel puțin 90 de dolari pe barili„, afirmă cei doi autori.

ARABIA SAUDITĂ, DERANJATĂ DE PRODUCȚIA SUA
Teoriile lui Friedman despre un nou Război Rece nu sunt singurele speculații ale momentului. Pentru unii analiști, scăderea prețurilor petrolului are legătură directă cu producția mare din Statele Unite, care pune în pericol poziția de lider a Arabiei Saudite. În această teorie, Rusia și Iranul nu sunt doar simpli privitori inocenți.

„Saudiții au asigurat stabilitatea prețurilor petrolului în timpul crizelor geopolitice, mai întâi prin creșterea producției pentru a compensa declinul livrărilor din Iran, Siria și Sudan, iar ulterior prin adaptarea la creșterea producției Irakului„, a arătat Akhil Handa, de la Indian Republic.

Situația s-a schimbat însă, în ultimii șase ani având loc o creștere de 70% a producției de petrol a Statelor Unite.
„În încercarea de a restabili echilibrul, saudiții ar putea profita de costurile mai mici de producție de care beneficiază, comparativ cu costurile mari de exploatare a zăcămintelor de șist din Statele Unite. Saudiții ar putea avea nevoie să permită prețurilor să coboare la 75-80 de dolari pe baril și să le lase acolo o perioadă, pentru ca unii producători din SUA să iasă din afaceri„, consideră Handa. Este evident că scăderea drastică a prețurilor petrolului creează câștigători și perdanți clari pe scena mondială. Ce nu este clar este cine trage sforile.

Scăderea cotațiilor petrolului a provocat și declinul cotațiilor acțiunilor producătorilor de petrol și gaze din SUA, evoluție care aduce în atenție un nou factor decisiv în acest război al prețurilor, și anume încrederea investitorilor.

După trei ani de calm ciudat pe piața petrolului, după cum afirmă Christof Ruhl, economist- șef al grupului BP, volatilitatea s-a întors. Aparenta intenție a Arabiei Saudite de a lăsa prețurile să scadă pentru a-și lovi concurenții va testa susținerea de către piețele de capital a producătorilor americani, acesta urmând să fie cel mai dur examen pentru industria nord-americană de la revoluția exploatărilor de șist începută în 2009.

Pentru a putea continua activitățile de forare la exploatările de șist, companiile americane trebuie să convingă investitorii că merită să facă plasamente în obligațiuni și acțiuni din acest sector. Philip Verleger, analist în domeniul energiei, spune că firmele americane care exploatează zăcăminte de șist vor continua să fie relativ atractive.