Noul model de a lucra, pe care tot mai mulți oameni îl adoptă și care înainte de pandemie nu era atât de răspândit

Pandemia le-a dat posibilitatea de a duce o viață dublă și de aceea sunt foarte greu de prins „în fapt”. Au profil de LinkedIn neactualizat, nu sunt top performeri la serviciu, dar de regulă rezolvă problemele mai rapid decât alții. Lucrează pentru companii mari, au învățat să refuze sarcini, iar atunci când intră în ședințe au grijă să se facă auziți. Cea mai mare calitate a lor: disponibilitatea la muncă în exces. Acesta este profilul angajaților care au câte două joburi cu normă întreagă în epoca muncii de acasă, tendință care începe să prindă din ce în ce mai mult contur și în România.

Emil are 33 de ani și este IT-st în București, iar din primăvara lui 2020 lucrează, cu contracte individuale de muncă cu normă întreagă pentru două multinaționale.

”Am două joburi, unul de programator la o firmă de IT mai mare și unul de manager la o firmă de IT mai mică, dar tot internațională. Iau dintr-o parte 15.000 de lei net și din cealaltă 17.000 de lei net pe lună. Mi-am lichidat creditele, mi-am schimbat mașina, mi-am luat și o mașină electrică. Nu știu cât voi mai putea rezista așa, dar cât o să pot, o să fac asta”, spune Emil, care povestește amuzat când, într-o zi, a avut ceva emoții pentru că avea ședințe în același timp cu ambii angajatori, dar a reușit să depășească cu bine momentul. Spune că lucrează 16 ore pe zi, fiindcă nu se pot face două joburi într-un timp mai scurt. Admite că este în conflict de interese, deoarece folosește aceleași tehnologii în ambele joburi, iar ambii angajatori au interzis, prin regulamentele interne, să facă acest lucru.

„M-am documentat și nu au cum să mă prindă, pentru că un angajator nu are acces în Revisalul (softul de evidență a salariaților – n.red.) altui angajator. Pentru mine, să am două joburi este ca un drog, trebuie să fii workaholic ca să faci asta, pentru că dacă ești leneș nu ai cum. Și mai e nevoie de o condiție: să nu ai manageri «polițiști», care să facă prezența la 9 dimineața ca să vadă dacă te-ai conectat”, a mai spus Emil.

Moral, poate că Emil greșește, pentru că folosește aceleași tehnologii la ambii angajatori deși a promis că nu va face acest lucru. Legal însă, nu are niciun motiv de îngrijorare.

„Un angajator nu poate vedea în Revisal un angajat decât dacă este de-al lui. E treaba angajatului cât muncește, cele 8 ore de muncă îl limitează doar pe angajator ca să nu exploateze angajatul, dar altfel, ce face angajatul cu timpul liber e treaba lui. Pot să am și 7 contracte cu 8 ore de muncă. Singurul care poate să mă întrebe de sănătate e angajatorul, iar dacă livrez ceea ce îmi cere nu are nicio treabă cu mine”, a explicat Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii. El a adăugat că, dacă angajații care au mai multe joburi ar fi sancționați de către inspectorii de muncă, „primii care ar trebui să fie dați afară sunt profesorii universitari care au foarte multe contracte de muncă pe granturi”.

Bogdan Tudor, CEO și fondator al companiei StarTech Team, care oferă servicii IT, spune că nu l-ar deranja deloc să afle că are angajați cu mai multe joburi, câtă vreme aceștia își fac treaba. „Este o oportunitate fantastică pentru acești oameni să își crească veniturile și să capete mai multă experiență. Eu cam știu cine face și altceva la mine în companie, dar nu mă deranjează deloc câtă vreme aduc rezultate. De aceea, managerii trebuie să fie atenți să seteze rezultatele pe care le așteaptă de la angajați și pe care le pot face în timpul programului, ca să nu fie «fentați»”, a spus Bogdan Tudor, care conduce o echipă de 260 de angajați și colaboratori. El a adăugat că, de multe ori, angajații foarte performanți nu pot fi remunerați mai mult din cauza grilelor salariale standardizate din companii și de aceea soluția unui al doilea job ar putea fi foarte bună pentru a-i ține motivați, mai ales că în IT sunt unii angajați de 2-3 ori mai productivi decât alții.

”Angajatorii n-ar trebui să se supere dacă au angajați cu două joburi, pentru că acești angajați sunt foarte muncitori, o astfel de situație nu e pentru toată lumea. Eu mă bucur pentru ei și mi se pare absurd să le interzici asta. E la fel ca întoarcerea la birou: de ce să îi vrei cu tot dinadinsul înapoi la birou, dacă ei sunt mai fericiți acasă și își fac bine treaba?”, a mai spus Bogdan Tudor de la StarTech Team.

Teoretic, mai puțin de 130.000 de români au un al doilea job, potrivit datelor Eurostat pentru 2020, care indică o scădere ușoară a numărului de angajați cu al doilea loc de muncă față de 2019, când în România existau aproape 150.000 de români cu două slujbe. Cu toate acestea, este posibil ca numărul de colaborări ale angajaților „white collar” să fi crescut în perioada muncii de acasă, având în vedere că o mare parte a angajaților români știu deja cum să-și organizeze munca mai bine. În plus, datele arată că, în unele cazuri, și numărul de ore petrecut la muncă în fața calculatorului a scăzut, fără ca acesta să influențeze performanța angajaților.

„Datele noastre arată că, în medie, timpul de lucru a scăzut de la 8 ore la 6 ore în munca de acasă, iar acest lucru se întâmplă în toate departamentele și toate nivelurile de senioritate din companii”, spune Adrian Dinu, fondatorul companiei de software Creasoft, care a implementat un sistem de pontaj electronic pentru peste
20.000 de angajați din companiile de pe plan local. Oricum, admite antreprenorul, nici angajații care mergeau la birou nu munceau 8 ore încontinuu și de aceea există un fel de gentlemen’s agreement în companii.

Și în cadrul grupului Creasoft, care numără circa 40 de angajați, o parte dintre programatori lucrează pentru două companii. „Am unii programatori angajați part time, lucrează 4 ore la mine și 4 ore la altă companie. Le plac tehnologiile, pentru că sunt diferite și fac asta pentru că vor să crească, să își dezvolte abilitățile și să ceară mai mulți bani în viitor. Iar eu respect acest lucru. Până la ora 14 nu îi deranjez decât în mod excepțional. Dar de la 14 la 18 e al meu”, a mai spus Adrian Dinu de la Creasoft.

Teama de a rămâne fără job din cauza pandemiei, creșterea prețurilor (în România, inflația a ajuns la aproape 8% în octombrie) și incertitudinea legată de viitor i-au făcut pe o parte dintre angajați să își diversifice sursele de venit. În SUA deja acest fenomen are propria platformă, Overemployed.com, care reunește o comunitate de specialiști care au câte două joburi, câștigă venit suplimentar și au independență financiară, dar care fac acest lucru în secret.

Există chiar și un set de reguli pe care angajații cu două joburi ar trebui să îl respecte. Să eviți start-up-urile (pentru că acolo așteptările angajatorului de la angajat sunt mult mai mari), să înveți să refuzi sarcini, să te faci remarcat când intri într-o ședință ca să-ți consemnezi prezența, să ai o poveste bună de fiecare dată când ești prins în situații dificile, să nu îți actualizezi contul de LinkedIn, să eviți să fii prea activ pe rețelele de socializare și să fii pregătit să reziști la muncă suplimentară, în cazul în care ți se va cere. Dacă numărul specialiștilor dispuși să muncească în exces este încă redus, în România există și extrema cealaltă, a angajaților bine plătiți dintr-un singur job și care profită de buna organizare a muncii de acasă.

„Am un coleg care în mod constant e offline vinerea. E pasionat de călătorii. Răspunde la mesaje dacă e întrebat, dar nu își pune ședințe în ultima zi lucrătoare. Iar conform Instagramului lui, e mereu în locuri noi, începând de vinerea”, spune un manager din IT.

7 REGULI DE AUR PENTRU ANGAJAȚII CARE LUCREAZĂ ÎN SECRET PENTRU DOUĂ COMPANII

1.Œ Evită start-up-urile. Ți se va cere mereu să muncești mult. Caută o companie cu vechime, care te lasă să lucrezi de acasă.

2. Nu începe ambele joburi simultan. Îți va fi greu să înveți ce ai de făcut.

3.Ž Învață să spui nu. O invitație într-o ședință nu înseamnă că trebuie să fii obligatoriu prezent.

4. Când intri în ședință, fă-te remarcat. Dar nu pune întrebări, reia o idee spusă de altcineva și refrazeaz-o.

5. Caută o poveste care să te scuze atunci când ești în situații dificile și nu poți participa la o ședință, de exemplu.

6.‘ Nu-ți actualiza contul de LinkedIn și nu fi prea activ în online.

7.’ Fii dispus la muncă suplimentară.

Sursa: The Wall Street Journal