Noul Marx, capitalul în secolul 21 și disputele legate de averi

Lucrarea lui Thomas Piketty, intens analizată și comentată în ultimele luni, a revigorat dezbaterea globală privind inegalitatea socială, stârnind reacții energice. Autorul neobișnuitului best-seller, care propune drept soluție introducerea unei „taxe pe avere“ la nivel global, care să asigure redistribuția, a fost descris drept „un Karl Marx moden“ sau „Marx 2.0“. Unii comentatori cred că noul avânt al dezbaterii ar putea conduce la o schimbare fundamentală a modului de gândire în zona politicilor economice.

„Capitalul în Secolul 21“ se bazează pe mai mult de 10 ani de muncă de cercetare depusă de Piketty și alți câțiva economiști și prezintă în detaliu variațiile istorice ale ratelor de concentrare a veniturilor și averii. Pe baza acestor date, Piketty schițează evoluția inegalității de la începutul revoluției industriale. În secolele 18 și 19, societatea vest-europeană era puternic stratificată, iar averea era controlată de câteva familii bogate care formau casta dominantă asupra unei structuri sociale rigide.

Situația a persistat, deși industrializarea a generat încetul cu încetul creșterea veniturilor muncitorilor. Haosul declanșat de Primul și cel de-Al Doilea Război Mondial și Marea Depresiune economică au perturbat acest model social. Instituirea unor taxe mai mari, accelerarea inflației, falimentele în cascadă și ascensiunea statului social au redus dramatic influența marelui capital și au asigurat, pentru o perioadă, distribuția relativ egalitară a veniturilor. Însă efectul șocurilor din prima parte a secodului 20 s-a stins, iar averea concentrată caută din nou să se impună, crede Piketty. Economistul susține că, din multe puncte de vedere, importanța marelui capital în economia modernă se apropie de nivelul din perioada premergătpare Primului Război Mondial.

Pornind de la aceste premise istorice, Piketty dezvoltă o teorie a capitalului și inegalității, explicând că, de regulă, marile averi cresc într‑un ritm mai rapid decât economia. Astfel, într-un sistem izolat, o rată de expansiune economică mai rapidă decât ritmul de creștere a averilor concentrate reduce importanța acestora în societate, în timp ce o creștere economică mai slabă o consolidează. În opinia cercetătorului francez, situația nu mai poate fi răsturnată decât intervenția guvernului sau de o perioadă de boom economic generată de progresul tehnologic sau de creșterea populației.

Astfel, Piketty recomandă guvernelor să adopte o taxă globală asupra averii pentru a preveni tensiuni economice și sociale generate de inegalitate.

Cartea a atras numeroase critici. În teorie, obținerea unui randament bun al capitalului devine tot mai difcilă pe măsură ce averea se extinde. De asemenea, superbogații de azi își datorează bunăstarea predominant muncii și inovării, și mai puțin moștenirilor. Unii comentatori acuză că concluziile lui Piketty ar fi motivate mai degrabă ideologic decât științific. Cu toate acestea, chiar și scepticii apreciază contribuția „Capitalului în Secolul 21“ la dezbatere, având în vedere volumul uriaș de date procesate de echipa economistului francez.

Cel mai vizibil atac la lucrarea lui Piketty a venit din partea prestigioasei publicații Financial Times, care acuză erori de transcriere a cifrelor, manipularea datelor pentru a ajunge la concluzia preferată sau descrierea inexactă a surselor citate. Ziarul britanic susține că, odată corectate aceste neajunsuri, concluziile privind inegalitatea ar fi diferite.

În replică, Piketty admite că există imperfecțiuni în colectarea datelor analizate, însă nu sunt suficient de grave pentru a submina concluzia principală, că inegalitatea socială se lărgește.

„Cei de la FT sunt ridicoli, deoarece toți comentatorii contemporani admit că cele mai mari averi au crescut mai repede (decât economia). Sugestia Financial Times că aceste imperfecțiuni schimbă cu ceva concluzile pe care le-am tras nu este onestă, deoarece în fapt nu schimbă nimic. Alte studii mai recente, realizate din surse diferite, îmi confirmă concluziile“, susține economistul francez într-un interviu acordat AFP. FT a respins acuzațiile lui Piketty.

Inegalitatea socială este una dintre cele mai controversate caracteristici ale capitalismului, iar dezbaterea privind distribuția averii a revenit în actualitate după criza mondială declanșată în 2008 de falimentul Lehman Brothers. „Capitalul în Secolul 21“ aduce, la momentul potrivit, o contribuție importantă la discuție. Piketty reușește să demonstreze o problemă persistentă a sistemului, însă nu propune o soluție realistă. „Reforma“ gândită de economistul francez presupune o taxă globală pe capital fără a lua în calcul alte căi de ieșire, precum accelerarea creșterii economice.

Autorul nu dezbate pe larg avantajele și dezavantajele soluției propuse, ignorând posibilele efecte negative asupra investițiilor sau inovării. De asemenea, Piketty se concentrează pe taxarea superbogaților, fără a lua în calcul posibile măsuri care ar lărgi baza de deținători ai capitalului. Taxele asupra capitalului își au locul într-un sistem coerent de politici economice, însă nu pot reprezenta principalul pilon al unui sistem care să asigure prosperitatea la scară largă.