Noua problemă a Bruxelles-ului: Cum va acoperi datoriile generate de pachetul de relansare economică de 750 mld. euro. „Situația nu se va rezolva în curând”

Bruxellesul se confruntă cu un nou set de provocări pe măsură ce statele membre nu reușesc să ajungă la un consens cu privire la acoperirea datoriilor înregistrate de UE prin intermediul fondului de recuperare, relatează Financial Times.

Comisia Europeană încearcă în prezent să obțină venituri suplimentare de 13-15 miliarde de euro pe an pentru a acoperi o parte din datoriile create de planul de relansare economică, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Strategia se bazează pe o extindere a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, care ar reprezenta aproximativ 50% din veniturile obținute pentru comisie, alături de un nou mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și o nouă serie de taxe pentru companiile digitale, conform unui document citat de FT.

Totuși, comisia va câștiga cu greu susținerea statelor, nu doar din cauza complexității pe care o implică taxele, ci și din cauza refuzului mai multor state de a împărți veniturile cu Uniunea Europeană. Mișcarea ar veni în contrast cu acordul liderilor UE de anul trecut, conform căruia comisia va avea nevoie de „propriile ei resurse” pentru a plăti datoriile impuse de pachetul de recuperare.

„Singurul lucru asupra căruia am căzut de acord în luna iulie a anului trecut ar fi o propunere lansată de comisie, iar comisia are tot dreptul de a emite propuneri. Însă este destul de clar că statele membre nu iau în calcul o serie nouă de resurse proprii. Există o mulțime de dificultăți. Situația nu se va rezolva în curând”, spune un diplomat UE.

Resursele proprii sunt, de fapt, fluxurile directe de venituri, alocate direct către bugetul central al blocului comunitar, conținând o parte din taxele vamale și taxele pe valoarea adăugată.

În timp ce Franța a susținut crearea unor noi fluxuri de venituri în timpul negocierilor de anul trecut, mișcarea a fost văzută cu suspiciune de alte guverne, în special de Danemarca și Olanda, țări mai degrabă conservatoare din punct de vedere fiscal.

Diplomații au declarat că unul dintre cele mai provocatoare aspecte ar veni din planurile de taxare a firmelor digitale. Bruxellesul plănuiește să traseze o propunere până la sfârșitul lunii iunie, măsurile urmând să intre în vigoare abia în 2023.